Dacă ai crescut în România, probabil ai auzit măcar o dată expresia populară: ”Câte bordeie, atâtea obiceiuri” . Iar cu privire la sărbătorirea Paștelui, această expresie este mai mult decât adevărată. Citește despre aceste tradiții și obiceiuri cu copiii și amuză-te.
Obiceiuri și tradiții amuzante românești:
Toaca furată – în Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce într-un cimitir şi este păzită de feciori, băieții necăsătoriți din sat. Dacă nu au păzit-o bine şi a fost furată, sunt ”pedepsiţi” a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfruptă tot satul. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul.
Campionii buzduganelor – În Ţara Bârsei, în zona Brașovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate numită Junii Brașovului. Grupuri de tineri, asemănătoare cetelor de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge la Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută şi îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului.
Înviere cu cocoși norocoși- La Călăraşi, dar și în zone din Moldova, la slujba de Înviere, credincioşii aduc la biserică alături de ouă roşii, cozonoc şi … cocoşi. Se crede că aceștia vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoș a cântat primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug.
Matrimoniale de Paști – În Bucovina, fetele merg în noaptea de Înviere în clopotniţa bisericii şi spală limba clopotului cu apă proaspătă. Cu această apă ele se spală pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul. Se cerde că, aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa vor alerga şi feciorii la ele. Flăcăii fac și ei ceva pentru relațiile lor: duc flori la casele unde locuiesc fetele de care le place. Ele, pentru a arăta că simt același lucru, trebuie să le ofere un ou roşu.
Copii frumoși și norocoși – În Moldova, în dimineaţa de după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un vas cu apă și câteva monezi. Copii trebuie să-şi clătească fața cu apă şi să-şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. În anumite zone cel care se spală primul ia oul și se consideră că va fi frumos, iar cel care ajunge la vas ultimul ia banii și va fi cel mai norocos.
Lenea de Paști- În anumite părți ale țării, se consideră că în ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.
Cum scapi de ochelari – Una dintre credințele populare este că, în dimineaţa Paştelui, e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută (proaspătă). Se spune că vei avea vederea bună în restul anului, deci adio ochelari!
Anti-perspirant magic – În ziua de Paşti unii cred că nu ar trebui să mănânci oul cu sare, pentru că transpiri tot anul.
Ordinea contează- La masa de Paşti se sune că e bine să mănânci mai întâi un ou roșu deoarece se crede că acesta aduce sănătate trupului pe tot parcursul anului. Apoi trebuie să consumi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.
Cum să-ți fixezi întâlniri în Rai – Anumite persoane cred că, cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni pe lumea cealaltă.
Bilet direct către Rai – Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.
Cum să folosești eficient cojile ouălelor de Paști- În unele zone, cojile ouălor sunt aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor şi livezilor, sau se pun în hrana animalelor. Alte persoane însă le-au găsit o altă întrebuințare: le păstrează pentru vrăji sau descântece.
Cum a fost „inventat” Paştele Cailor- deși astăzi Paștele cailor este o expresie cu sens peiorativ, un fel de ”Sfântul Așteaptă” (niciodată) , aceasta era de fapt o sărbătoare cu dată mobilă (ziua de joi din a şasea săptămână care urmează după Paşte), când se credea că, pentru un ceas, o singură dată pe an, se satură caii de păscut iarbă.
Obiceiuri amuzante de Paști în alte țări:
Cu biciul la agățat fete: În Cehia şi Slovacia, băieții își fac cunoscută dragostea cu aplicarea unor lovituri uşoare fetelor, cu un bici special, împletit din opt, 12 sau chiar 24 de ramuri de salcie şi decorat cu panglici colorate. Se crede că femeile „curtate” astfel vor rămâne frumoase şi sănătoase.
Poți să mănânci o babă de Paști – Polonezii gătesc pentru sărbătorile pascale un chec asemănător cu cozonacul nostru numit Baba Wielancona. Poftă bună!
Paște vrăjitoresc – De Paşte, copiii din Finlanda se îmbracă în vrăjitori şi se plimbă din casă în casă în căutare de dulciuri. De asemenea, oamenii aprind focuri mari pentru a-i proteja de vrăjitoare.
Șoarecele de Paște- Australienii văd iepuraşii ca pe nişte animale dăunătoare, care le strică recoltele. De aceea, animalul care aduce ouăle de Paşte şi care este turnat în ciocolată le ei este un şoarece marsupial, animal aflat pe cale de dispariţie.
Dacă nu ai miel, găsești altceva – Mielul de Paști este înlocuit în Columbia cu iguana, broasca ţestoasă sau chiar rozătoare mari.
Copacii care fac ouă- Una dintre tradițiile de Paște din SUA este aceea a împodobirii copacilor cu ouă roșii sau ouă de ciocolată.
Pești și clopoței – În Franța iepuraşul este înlocuit cu peşti şi clopoţei. Peştii francezi de Paşte poartă denumirea de “Peşti de aprilie”. Aceşti peşti îşi fac apariţia în casele franceze încă de la 1 aprilie, copiii încercând să îi păcălească pe adulţi lipidu-le pe spate afișe cu peşti desenaţi.
Paște cu urări răutăcioase- La danezi de Paște se trimit felicitări şi scrisori pline de urări răutăcioase, dar cu expeditor anonim. În loc de nume şi semnătură, expeditorul lasă puncte de suspensie, destinatarul fiind nevoit sa ghicească cine i-a trimis urările. În cazul în care ghiceşte, primeşte drept premiu un ou. Chiar dacă scrisoarea este nu tocmai una plăcută, ea este însoţită de o floare, care vesteşte sosirea primăverii.
Fântânile Paștelui – În satele elveţiene, fântânile sunt decorate de Paște cu panglici colorate, ouă vopsite şi flori. Obiceiul vine să sărbătorească apa, care este o resursă rară în regiunile secetoase situate dincolo de Alpi.
PAȘTE FERICIT TUTUROR!