Mulţi copii spun, din când în când, câte o minciună. Cel mai frecvent motiv pentru care micuţii evită să spună adevărul este ca să nu fie pedepsiţi pentru ceea ce au făcut, intenţionat sau nu. Un alt motiv este cel legat de diverse recompense pe care ştiu că le-ar capăta dacă îndeplinesc anumite condiţii – atunci când nu le îndeplinesc, aleg varianta de a nu spune adevărul.
Pe de altă parte, părinţii se simt răniţi atunci când descoperă că au fost minţiţi de cei mici acest lucru îi determină să îi pedepsească. În acest fel, părinţii şi copiii intră într-un cerc vicios, din care nimeni nu are de câştigat.
Una dintre primele greşeli pe care le fac părinţii atunci când bănuiesc că micuţii mint este să încerce să îi prindă cu minciuna, în loc să îi încurajeze să nu se teamă să spună adevărul. Cu alte cuvinte, părintele ar trebuie să educe, nu să joace rolul poliţistului.
Specialiştii avertizează că micuţii încep să mintă atunci când observ că părinţii mint la rândul lor. Aşadar, dacă îţi doreşti să creşti un copil sincer, care spune întotdeauna adevărul, indiferent de consecinţe, iată câteva sfaturi pe care poţi să le iei în considerare.
Evită minciuna de convenienţă. Mulţi adulţi obişnuiesc să evite adevărul sau să mintă în adevăratul sens al cuvântului din cauza convenţiilor sociale. Dacă nu ai de ales şi spui o minciună de convenienţă atunci când este şi copilul tău prin preajmă, explică-i apoi de ce ai procedat aşa şi de ce ar fi fost probabil mai bine să spui adevărul.
Dacă suspectezi că este pe cale să te mintă, nu încerca să îl atragi în capcană. Încearcă mai degrabă să descurajezi minciună fără să te porţi suspicios, nervos sau supărat.
Nu reacţiona imediat după ce ai descoperit minciuna. Calmează-te mai întâi şi apoi discută cu copilul tău despre gestul lui.
Fă-l pe copilul tău să ştie că înţelegi că toţi facem greşeli şi ţi-ai dori să ştii despre orice greşeală pe care şi el o face.
Explică-i copilului tău cât de greu este să te înţelegi în viaţă cu oamenii care mint. În felul acesta îl vei face să înţeleagă că este posibil ca la rândul sau să fie izolat de prieteni, dacă minte şi ajunge să le înșele încrederea.
Atunci când copilul este suficient de mare să înţeleagă, explică-i concepte precum încrederea şi reputaţia. Pierderea încrederii care apare atunci când descoperi că cineva te-a minţit este distructivă. Nu vei putea trăi sau lucra niciodată cu oameni care mint sau care nu cred ce spun, iar odată pierdută încrederea, aceasta este foarte greu de recăpătat.
Cântăreşte bine pedepsele pe care i le aplici celui mic. Dacă eşti genul de părinte care încă mai crede că prin pedepse îţi poţi educa copilul, încearcă măcar să nu fii foarte drastic atunci când cel mic greşeşte. Ţine minte însă că frica de pedepse este cel mai comun motiv pentru care copiii îşi mint părinţii.
Dacă în cazul copilului tău minciuna devine cronică în jurul vârstei de 10-12 ani nu doar acasă, dar şi la şcoală – nu ezita să ceri ajutorul unui specialist.