În diferite stadii ale dezvoltării sale, copilul îți va pune de multe ori răbdarea la încercare. De fiecare dată când nu va acționa așa cum ți-ai dori tu, vei încerca să îl faci să se schimbe pentru ca, cu următoarea ocazie, să facă exact ce ii spui tu. Sună familiar, nu-i așa? Dacă ai discutat cu cel mic de nenumărate ori, i-ai explicat, i-ai pus restricții, l-ai pedepsit în toate felurile posibile și nu ai ajuns la niciun rezultat, poate ar fi cazul să încetezi și să încerci o altă metodă: aceea de a-l lăsa pe copil să suporte consecințele faptelor sale.
Ce presupune să îl lași să suporte consecințele?
Consecințele vin ca umare a deciziilor noastre și pot fi bune sau rele. Consecințele ne ajută să învățăm și să creștem. Când copiii experimentează efectele acțiunilor lor, au șansa să învete din propriile greșeli, iar apoi să facă alegeri mai bune și să își corecteze comportamentul.
Există o mare diferență între consecințe și pedeapsă, lucru pe care trebuie să îl înțeleagă copiii, dar pe care trebuie să îl știe mai ales părinții.
Pedeapsa – prin pedeapsă îi impui celui mic să gândească ca tine sau să facă ceea ce îi spui tu, urmată de regulă de o amenințare: „dacă nu faci ce spun eu, vei avea de suferit”. Pedeapsa nu respectă dreptul copilului de a lua propriile decizii, chiar dacă decizia nu e tocmai cea mai bună. Pedeapsa vine la pachet cu furie, teamă și de multe ori îi dă sentimentul celui mic că nu este iubit. Pedeapsa nu îi va dezvolta celui mic noi orizonturi de a-și asuma responsabilități și poate avea și urmări nedorite în relația părinți-copil.
Consecințele pe de alta parte au alt rol în formarea celui mic. Copilul trebuie să știe de la părinții lui că modul în care alege să se comporte și să acționeze este alegerea lui și este responsabil de faptele sale. Responsabilitatea ta este să îl înveți cum să facă față efectelor care apar ca urmare a deciziilor pe care le ia, indiferent cât de grave sau neplăcute sunt. Dacă alegi acest mod, prin care îl lași să suporte consecințele faptelor sale, îi respecți dreptul său de a lua decizii. Aceste experiențe, bune sau rele, pe care îi dai șansa să le trăiască, îl vor ajuta enorm să se dezvolte. Aceasta metodă dă rezultate doar atunci când copilul rezonează cu ea și începe să își schimbe comportamentul. Trebuie să știi că, în cele din urmă, totul depinde de el. Treaba ta este să îi amintești constant că orice decizie are consecințele ei și să îi arăți la ce să se aștepte în viața în funcție de alegerile pe care le face.
La ce să te aștepți dacă îl lași să suporte consecințele faptelor sale
Nu îl presa și acordă-i înțelegerea de care are nevoie – lasă-l să acționeze așa cum are de gând și spune-i că vei reveni să vezi urmările.
Asigură-te că fiecare experiență va avea cât mai multe consecințe, chiar dacă uneori cel mic va lua decizii greșite. Păstrează-ți consecvența chiar dacă îl vezi supărat sau chiar dacă nu vezi nicio schimbare în comportament.
Lasă-l să își ducă la bun sfârșit planul. Singura ta obligație este să îl ghidezi oferindu-i o descriere realistă și rezonabilă a consecințelor pe care e posibil să le suporte. Este alegerea lui ce decizie ia în funcție de ceea ce îi spui.
Consecințele sunt fapte nu emoții. Nu țipa, nu-l critica, nu-l jigni pentru că aceste tipuri de comportament nu vor da rezultate pe termen lung. Gândește-te cum vei acționa tu, indiferent de modul în care va acționa copilul tău.