Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

Parenting AniDeȘcoală.ro Latest Articles

10 românce renumite pe plan mondial

10 românce renumite pe plan mondial

Astăzi, de Ziua Femeii, vreau să vă lansez provocarea de a face cunoștință cu 10 românce care au îndrăznit să fie altfel și care au pus România pe harta lumii. Unele dintre ele vă sunt probabil mai cunoscute, de altele cu siguranță nu ați auzit. Dar cred că se merită ca măcar în această zi din an să citim și să ne amintim de contribuția lor prețioasă.

Nadia Comăneci -legendă a gimnasticii

Gimnasta Nadia Comăneci este câștigătoare a 9 medalii olimpice, dintre care 5 de aur. De asemenea a mai câștigat 4 medalii la Campionatele Mondiale de Gimnastică Artistică și alte premii și distincții. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale lumii, din toate timpurile. Este prima gimnastă a epocii moderne care a primit ca notă un 10 absolut. Este și primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.

Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973) – prima femeie inginer din lume

Într-o perioadă când femeile se considera că trebuie să se ocupe doar de ”biserică, bucătărie și copii”, Elisa Leonida Zamfirescu face istorie. Respinsă la Școala de Poduri și Șosele din București, a reușit să intre la Academia Regală Tehnică din Berlin. După absolvire, a ajuns să conducă laboratoarele Institutului Geologic Român, a fost decorată pentru curaj pe front, unde a lucrat ca voluntar al Crucii Roșie și a analizat noi resurse de cărbune ale României.

Ana Aslan (1897- 1988)- ”Savanta care a învins bătrânețea”

Biolog și fizician, fondatoare a Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie din București, de fapt primul institut de acest tip din lume. În cadrul acestui institut, Ana Aslan a elaborat medicamente cu efecte curative asupra îmbătrânirii și a bolilor legate de vârsta a 3a.
Produsele din gama Gerovital, create de ea în urma anumeroasele cercetări, sunt considerate ”o fântână a tinereții”. A primit numeroase premii internaționale.

Sofia Ionescu (1920 – 2008) – prima femeie neurochirurg din lume

Absolventă a Facultății de Medicină, la 15 octombrie 1943 devine intern la Spitalul nr. 9 din București. Nu este descurajată de faptul că nu existau femei neurochirurgi și ritmul în acea secție era amețitor. Prima operație pe creier avea să o realizeze în 1944, când avea doar 24 de ani.

Citește și:   Ce să răspunzi copilului care spune ”Nu pot să fac asta!”

A fost medic neurochirurg vreme de 47 de ani la Spitalul nr. 9, formând o extraordinară echipă cu Ionel Ionescu, Constantin Arseni, sub îndrumarea profesorului Dimitrie Bagdasar.Cei patru au format prima echipă de neurochirurgie din România, așa-numita „echipă de aur”, care a ajutat la dezvoltarea neurochirurgiei în România.

Angela Gheorghiu – o voce de aur

Această româncă este una dintre cele mai cunoscute soprane contemporane din lume, cântând pe majoritatea scenelor mari de operă. Angela Gheorghiu a fost distinsă cu 5 premii Gramophone, dar și cu numeroase alte premii și distincții internaționale.

În 2014 este inclusă în Gramophone Hall of Fame.

Sarmiza Bîlcescu (1867 – 1935) – prima femeie avocat din lume

În perioada în care a trăit, accesul femeilor în astfel de domenii era aproape de neconceput, însă tânăra româncă din București a reușit să spargă barierele prejudecăților și ale sexismului și să își dea doctoratul la Facultatea de Drept din Paris.
Numele Sarmizei Bîlcescu apare în dicționarul femeilor care ar trebui onorate, pe site-ul women-philosophers.com.

Smaranda Brăescu (1897 – 1948) – regina înălțimilor

A fost prima femeie pilot din România, prima femeie parașutist cu brevet din România, campioana europeană la parașutism și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.200 m la Sacramento, SUA). A fost una dintre puținii instructori de parașutism militar. În 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de 1100 Km, între Roma și Tripoli.

Virginia Andreescu Haret (1894 – 1962) – prima arhitectă din lume

Deși a rămas orfană de mamă de la vârsta de 9 ani și a avut o copilărie grea, având grijă de frații mai mici, Virginia Andreescu Haret a îndrăznit să viseze dincolo de condiția ei și, într-o lume dominată de bărbați, a fost numită prima femeie din România și din lume care a obținut diploma în arhitectură.

Citește și:   Ce tip de mamă ești astăzi?

Singură sau în colaborare, a proiectat și finalizat peste 150 de clădiri. A făcut numeroase lucrări de artă grafică și a contribuit cu scrieri însemnate în reviste de specialitate.

Martha Bibescu (1886- 1973)– scriitoare și om politic

Scriitoare vestită cu aproximativ 40 de cărți publicate, dintre care cele mai cunoscute sunt: Les Huit Paradis, La bal cu Marcel Proust, Jurnal politic. Ea s-a îngrijit de bunul mers al unui spital din capitală în timpul ocupației germane (1917-1918) furnizând în același timp informații regelui și guvernului român de la Iași.
A avut curajul să protesteze împotriva cursului politicii românești de după 1945 și de aceea a fost exilată în Franța. În 1963 a fost numită consilier al președintelui francez Charles de Gaulle în problema românească.

Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969)– profesor și om de artă

Este cunoscută ca și pictoriță, cu o puternică influență în viața culturală din perioada interbelică. A fost interesată în special de artele decorative și pictura murală monumentală. În 1916, devine profesoară la Academia de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa. Creează numeroase picturi murale în clădiri publice din București, una dintre cele mai importante fiind marea frescă Istoria Negoțului Românesc, realizată în 1933, în aula Academiei de Studii Economice.
Continuă să expună în țară și peste hotare, iar în anii 1924 și 1928 reprezintă România la Bienala de la Veneția. În 1937 este aleasa președintă a Sindicatului de Arte Frumoase.