Poate că ești vegetarian și vrei ca și copiii tăi să mănânce în același fel. Sau poate, din motive religioase, culturale, morale etc ești impotriva consumului de carne. Indiferent de motiv, iată ce trebuie să știți despre creșterea unui copil vegetarian sănătos.
Dacă un stil alimentar vegetarian este potrivit sau nu copiilor, subiectul este mult dezbătut și s-au făcut numeroase studii. Pe când publicațiile pro-vegetarianism nu văd o problemă în asta, există și numeroși specialiști care scot în evidență câteva aspecte deloc neglijabile:
1. A trăi ca vegetarian în România poate fi diferit de vegetarienii de cultură
Eu lucrez de câțiva ani în India și aici majoritatea familiilor din casta brahmană sunt vegetarieni (din motive religioase), dar și mulți dintre ceilalți hinduși cred că nu este de bun augur să consume carne în zilele de marți, joi și sâmbătă. Așa se face că familii întregi, împreună cu copiii lor au un regim complet sau parțial vegetarian.
Cum numărul lor atinge sute de milioane, care fac asta de generații, se subînțelege că oferta de produse și preparate vegetariene de pe piață este uriașă: zeci de feluri de linte și alte legume de tip boabe, ciuperci, produse de soia, uleiuri vegetale diverse, multe plante verzi și legume etc. Majoritatea restaurantelor gătesc și mâncare vegetariană iar cei care își prepară mâncarea acasă cunosc mii de rețete locale.
Pentru ei nu este o problemă acoperirea nutrienților necesari, deoarece știu în mod natural să combine alimente cu conținut din toate grupele. Medicii locali cunosc bine ce deficiențe poate da o astfel de dietă și aici se testează și se tratează des deficiențele de fier, proteine, vitamine etc.
În România lucrurile stau diferit. Deși există posturi și în ortodoxie, în realitate sub 20% din populație le țin. Cultura noastră este predominant non-vegetariană și costă foarte mult să ai o dietă complet vegetariană, iar oferta este limitată. S-a constat că multe din produsele de soia de la noi sunt modificate genetic, producând modificări hormonale și alte probleme, rar putând fi găsite preparate prin metode originale sau cu ingrediente organice.
De asemenea ne confruntăm cu o lipsă de specialiști dieteticieni mai ales în pediatrie care să ajute să creștem niște copii nu doar vegetarieni ci și sănătoși.
2. Dieta vegetariană le poate afecta creșterea?
Majoritatea studiilor au observat o creștere mai lentă la copiii foarte mici cu o astfel de alimentație vegetariană dar se consideră că la vârsta adolescenței nu mai există nici o diferență față de copiii care consumă orice.
Chiar și specialiștii vegetarieni sunt de acord că bebelușii nu trebuiesc privați de laptele matern, esențial pentru creșterea și dezvoltarea lor în primul an de viață.
”Copiii crescuți cu fructe, legume, cereale integrale și leguminoase cresc mai sănătoși și chiar trăiesc mai mult decât prietenii lor omnivori. Este mult mai ușor să construiești o alimentație nutritivă din alimente vegetale decât din produsele de origine animală, care conțin grăsimi saturate, colesterol și alte substanțe pe care copii în creștere trebuie să le evite. Pe de altă parte, dietele bogate în proteine animale, găsite în carne, ouă și produse lactate, par să grăbească vârsta pubertății, după cum arată un studiu efectuat în 2000 la Școala de Sănătate Publică din Harvard. S-a constatat că fetelor care au consumat mai mult proteine animale între 3 și 8 ani, le-a venit menstruația mult mai repede decât celor hrănite cu proteinele vegetale” Physicians Committee for Responsible Medicine
Și unii părinți ai copiilor vegetarieni mărturisesc că aceștia nu au avut probleme de creștere deosebite, dar că au fost conștienți de anumite riscuri:
„Băiatul meu a fost întotdeauna foarte sănătos. L-am dus la analize regulate de sânge pentru a monitoriza fierul și vitamina B12 – la el au fost întotdeauna în limite normale „, spune Moscova, lector în științele biomedicale la Universitatea Charles Sturt.” Când Addam a început să joace baschet competitiv, nimeni nu știa că este vegetarian – au fost surprinși când au aflat, deoarece există o prejudecată că sportivii de competiție au nevoie de carne pentru a putea câștiga. Familia mea încă îmi critică decizia, dar văzând că Addam măsoară 190 cm la vârsta de 13 ani, am acum cel mai bun argument pentru vegetarianism la copii.„
3. Regimul vegetarian afectează substanțele și nutrienții din organism?
Proteinele- bineînțeles, copiii au nevoie de proteine pentru a crește. Cei care susțin dieta vegetariană prezintă numeroase alternative la carne, ouă, lapte de vacă sau pește argumentând că sunt la fel de eficiente. Totuși nu toți specialiștii au aceeași părere:
„Dacă un copil mănâncă pește și carne, este ușor să-și ia din ele toți aminoacizii necesari. Dar dacă obține proteinele doar din boabe și semințe, problema este că nu toate furnizează setul complet de aminoacizi. Deci trebuie să consume o varietate foarte mare de astfel de produse pentru a compensa.” Dietetician Pediatrie Helen Wilcock, membră a British Dietetic Association
Calorii- o altă problemă importantă este că o dietă vegetariană nu este foarte densă din punct de vedere energetic, trebuie să mănânci foarte mult ca să acoperi caloriile necesare. Dar, de obicei, copiii nu mănâncă prea mult, au stomacul mic, astfel încât obținerea de calorii suficiente poate fi dificilă. De aceea medicii recomandă adăugarea de multe uleiuri, nuci și semințe la mâncărurile vegetariene pentru cei mici.
Militanții pro-vegetarianism afirmă însă că tocmai conținutul redus de calorii din dieta copiilor îi va ajuta să-și mențină greutatea, prevenind obezitatea infantilă și alte boli.
Vitamine și minerale-
- Fierul– este nutrientul cel mai frecvent lipsă la vegetarieni, mai ales la veganii care nu mănâncă nici un produs animal. ”Acest lucru se datorează faptului că plantele bogate în acest nutrient conțin un tip de fier care este mai greu de asimilat în organism decât fierul găsit în produsele animale.” Ghidul pentru Nutriție Pediatrică al Academiei Americane de Pediatrie.
- Vitamina B-12 se găsește în mod natural numai în produsele de origine animală, iar vegetarienii pot fi, de asemenea, expuși unui risc de insuficiență de vitamina D, calciu, și riboflavină.
- În ceea ce privește zincul, Institutul Național al Sănătății SUA spune că sursele de zinc din mâncărurile fără carne sunt mai dificil de absorbit. Ei recomandă să se lase la înmuiat fasolea, boabele și semințele în apă, timp de mai multe ore înainte de a le găti, și astfel se va facilita absorbția zincului.
”Veganismul este mult mai provocator, în special pentru satisfacerea nevoilor de vitamină B12, iod, calciu și vitamina D. Laptele din soia poate ajuta la acoperirea nevoilor de calciu, dar copiii vegani trebuie să ia des suplimente de vitamine B12 și să-și revizuiască dieta cu ajutorul unui dietetician acreditat.” Louisa Matwiejczyk, dietetician la Universitatea Flinders, Australia
4. Poate produce probleme cognitive la copii?
Copiii cu vârsta mai mică de 2 ani au nevoie de grăsime suplimentară din laptele integral pentru dezvoltarea creierului și a nervilor. Specialiștii nu recomandă să le dați lapte cu conținut scăzut de grăsimi sau de lipide. Dacă utilizați lapte de soia în loc de lapte de vacă, asigurați-vă că acesta este un lapte de soia plin de grăsime, altfel copilul poate avea de suferit.
Alte studii arată că, dacă cei mici nu mănâncă pește, nu pot obține suficiente grăsimi Omega-3, care sunt importante pentru dezvoltarea creierului și sănătatea ochilor. ”Vegetarienii susțin uneori că se poate obține Omega 3 din anumite plante, sau uleiuri cum ar fi cel de in și canola, dar acest lucru nu este în întregime corect. Chiar dacă există grăsimi Omega 3 în alimentele vegetariene, organismul ar trebui să treacă printr-o mulțime de schimbări biochimice pentru a transforma Omega-3 în grăsimile necesare creierului.” Dr. William Sears, Nutritionist Pediatru
”Deficitul de fier poate să nu se manifeste decât după ce copilul crește, spune Dr. Bhatia, iar la acel moment, copilul poate avea de fapt defecte cognitive ireversibile.”
5. Care sunt implicațiile sociale ale unei astfel de diete?
Considerând că este dreptul fiecărei familii să-și decidă dieta sau stilul de viață, se vorbește mai puțin despre efectele vegetarianismului din punct de vedere a includerii acestor copii în societate, în grupuri. Dar în articolul său ”Sunt un ciudat” un tânăr crescut ca și vegetarian povestește prin ce a trecut el:
”Am observat că sunt un ciudat încă de când am mers la școala primară. Sandwich-ul meu cu brânză de soia a devenit brusc subiectul de batjocoră al colegilor. Și asta a ținut toți anii de școală, mă strigau ”Ceapă Verde” sau ”Morcoveață”, mă împingeau și mă excludeau din toate jocurile și grupurile lor.
Într-o zi o fetiță din vecini m-a invitat la ziua ei. A fost un șoc pentru toți de acolo când am întrebat dacă tortul este vegetarian. Nu am servit nimic, ai mei mi-au spus că ar fi ceva foarte rău. Nu au râs, nu m-au obligat să mănânc dar de atunci nu m-a mai invitat nimeni. niciodată. Părinții nu mă trimiteau nici în tabere sau excursii mai lungi cu copiii tot din cauză că aveam o dietă specială.
Am vreo 8 veri și verișoare și ambele familii de bunici în viață. Totuși nu mergeam deloc la reuniuni și evenimente de familie ”pentru că ei erau carnivori și distrugeau planeta”, așa motivau ai mei. Am învățat nu doar să îi evit ci să îi și disprețuiesc pe toți mâncătorii de carne, ceea ce m-a făcut să ajung un adolescent și apoi un tânăr închis, depresiv, care nu are încredere în nimeni și nici în mine însămi. Dacă ar fi să o pot lua de la capăt și să mi se dea de ales, nu aș mai vrea să aud de diete vegetariene, oricât de mult ar ajuta asta planeta…” J. M.
În concluzie, dieta copilului este o alegere și nimeni nu vă poate contrazice sau condamna atâta timp cât este bine și aveți grijă ca toate nevoile lui nutritive sunt acoperite. Există și riscuri și trebuie să fiți conștienți de ele, să vi le asumați. Dacă apar probleme de sănătate, precizați medicilor că este vegetarian și consultați urgent un dietetician specialist în caz de anumite deficiențe sau dezechilibre.