Fiecare națiune are propriile ”mituri” sau greșeli despre educația copiilor. Unele sunt legate de educație, de disciplinare, altele de îngrijirea zilnică, de activitățile de zi cu zi ale unui copil.
La noi la români, avem și noi miturile noastre, chiar dacă unele mai sunt prezente doar la țară iar unii părinți au mers în alte țări la muncă și le amescă cu alte mituri, din alte regiuni.
Iată mai jos câteva exemple:
- Mituri legate de mâncare: ”Dacă nu mănânci cu pâine, nu te saturi.” sau ” Trebuie să mănânci tot din farfurie.” – Am crescut auzind aceste observații din partea părinților, bunicilor etc. Specialiștii în nutriția la copii spun că pâinea conține carbohidrați care pot contribui la nivelul de energie al organismului (la fel ca orezul, pastele, mămăliga, cartofii etc) dar nu oferă copiilor vitamine, minerale sau alte substanțe prețioase pentru creșterea și dezvoltarea lor. Este de ajutor în digestie, sistem muscular sau nervos doar dacă pâinea este făcută din cereale integrale. Dimpotrivă, pâinea și produsele din făină albă, trebuiesc evitate sau consumate rar, deoarece pot determina creșterea în greutate, măresc riscul de diabet infantil și alte boli. La fel, obligând copilul să mănânce tot, nu-l ajută prea mult. Poate s-a săturat, refuză mâncarea din cauza unei boli sau nu-i place o anumită mâncare. Când eram mică nu puteam nicicum mânca mâncăruri cu carne grasă de porc. Dacă mă obligau, vomam. Mai târziu au descoperit că aveam o problemă cu fierea. Copiii sănătoși nu trebuiesc obligați să mănânce, au propria măsură, cu siguranță vor mânca atunci când le este foame. Soluția e doar să nu-i lăsați să ”ciugulească” între mese.
- ”Copilul gras e și sănătos” – este legată cumva tot de preocuparea părinților de a-și îndopa bine copiii. Din păcate un copil gras poate fi obez, bolnav, fără energie sau sedentar, nu neaparat sănătos.
- ”Iarna trebuie să îmbraci copiii foarte gros”– dresuri, șosete, căciulițe peste căciulițe, fular, mănuși etc. Vi se pare cunoscut? Românii au tendința de a-și încotoșmăna copiii imediat ce apare un vânt ușor sau se anunță iarna. În realitate temperatura corpului este mai crescută la copii decât la adulți. În plus ei se mișcă, aleagă, se joacă și hainele foarte groase nu îi fac decât să transpire. Și asta chiar le poate pune sănătatea în pericol. Ne miră foarte mult obiceiurile vestice, copii cu pantaloni scurți și fără șosete iarna pe afară, dar de fapt ei cresc mai rezistenți, căliți și mai sănătoși.
- ”Copilul mic care plânge mai mult decât de obicei este probabil deocheat” – este o credință străveche, credeam că a dispărut, când am auzit o mămică pe holul dispensarului spunând asta de curând – că poate nu trebuia să vină cu bebelușul acolo, poate e numai deocheat. Copilul ei a fost trimis la spital de urgență, suspect de pneumonie, nu vă jucați cu acest semn serios că ceva nu este în regulă cu cel mic.
- Mituri despre răsfăț și afecțiune- ”Trebuie să îți pupi copilul doar când doarme”, ”Dacă îi dai un deget, îți ia toată mâna”, ”Dacă arăți copilului afecțiune înseamnă că îl răsfeți” – se pare că, în mod tradițional la români, a arăta afecțiune unui copil se confundă cu răsfățul. Părinții cred că scad în ochii lui sau că își pierd din autoritate dacă fac ceva prin care să-și trădeze sentimentele. Eu provin dintr-o astfel de familie în care părinții s-au ferit să mă îmbrățișeze, să arate ceva în fața mea. Și mărturisesc că am avut dificultăți mari în a arăta la rândul meu dragoste copiilor mei, pentru că nu am avut un exemplu real în copilărie.
- Mituri despre comunicarea cu copiii- ”Copiii nu înțeleg nimic, nu trebuie să le dai explicații”, ”Nu este bine să vorbești copiilor despre sex sau alte lucruri care te fac să te simți inconfortabil”, ”Faci numai ce îți spun eu!”. Multe familii românești cred că a comunica eficient cu un copil înseamnă doar ”Eu vorbesc- el ascultă”, comunicare de o singură parte. Și, evident, eu sunt cel/ cea care decid ce și cât să comunic. Veți fi surprinși să aflați că de fapt copiii de astăzi înțeleg mult mai multe lucruri decât ne așteptăm, că sunt expuși la numeroase informații pentru oameni mari, scene de violență sau aluzii sexuale prin intermediul internetului, televizorului, colegilor și prietenilor de joacă. Ei au nevoie de îndrumare, să fie învățați cum să trieze aceste informații, să audă și o variantă corectă care să-i călăuzească.
- Mituri despre disciplinare – ”Bătaia este ruptă din rai”, „Acolo unde dă mama sau tata, creşte“, ”Eu te-am făcut, eu te omor!”– toate acestea spun că suntem un popor violent și pe baza acestor concepții greșite mulți părinți își pot descarca nervii și frustrările lovind copiii. Pedepsele fizice, alături de insulte, jigniri, țipete, nu fac decât să rănească emoțional copilul și să producă efecte profunde, care uneori rămân pentru toată viața.
Iată mai jos un reportaj interesant despre aceste mituri și greșeli de educație și sfaturile unui psiholog: