În ultimii ani sunt promovate mai multe curente și metode noi de educație parentală (sau mai vechi dar reinventate, upgradate). Totuși sunt și părinți care confundă conceptele, considerând că orice le este lor mai simplu înseamnă și ”modern” sau adecvat de aplicat copiilor.
Iată ce înseamnă ”educație parentală modernă”, în viziunea specialiștilor:
- Educație parentală pozitivă– tehnicile parentale pozitive funcționează bine pentru creșterea copiilor disciplinați și cu valori morale bune și sunt visul fiecărui părinte. Cu toate acestea, nu sunt ușor de aplicat. O grădină cu flori diferite devine frumoasă când înflorește. În mod similar, dacă părinții învață cum să fie „grădinari” și sunt capabili să recunoască personalitatea copilului lor și să o hrănească, atunci „grădina” lor va deveni parfumată! Asta înseamnă parenting pozitiv! Părinții de acest tip sunt foarte încurajatori, nu spun copilului vorbe grele chiar dacă trebuie să îi corecteze sau să îi pedepsească.
- Parenting pacifist – acestr stil promovează o atmosferă familială plină de pace și liniște. Părinții de acest tip practică meditația, Yoga sau alte practici spirituale pentru a-și menține pacea sufletească și se raportează la copii cu blândețe și dragoste, considerând că corectarea lor nu este atât de importantă ca o relație strânsă și caldă.
- Responsabilizarea copiilor – acest stil de educație parentală merge mână în mână cu formarea independenței delor mici, de la vârste foarte fragede. Copiii sunt încurajați să încerce lucruri noi, să ia singuri hotărâri, să experimenteze cât mai multe situații din care să învețe abilități necesare. „Noi facem copiilor noștri un serviciu excelent atunci când îl responsabilizăm. Abilitatea de a-și exprima sentimentele, de a lua decizii în cunoștință de cauză și de a se descurca în lumea din jurul lor sunt abilități cruciale pe care doar practica le va dezvolta. Împuternicirea ajută, deoarece încurajează copiii să folosească puterea pe care o au într-un mod în care să beneficieze ei înșiși, dar și familia și societatea” Dr. Deborah Gilboa. Atenție acesta nu înseamnă că îți crești copiii să fie libertini!
Ce nu putem numi ”educație parentală modernă”
- Modelul de părinți permisivi- uneori numiți părinți neradiționali și îngăduitori. „Au foarte puține cerințe pentru copiii lor și rareori îi disciplinează pentru că au așteptări relativ scăzute de maturitate și autocontrol” Tracey Frost, CEO al revistei Citibabes. Stilul de parenting permisiv este adesea dovedit de indivizii care încearcă să fie mai prieteni cu copiii decât au fost părinții lor, evită confruntarea și sunt, în general, încurajanți și comunicativi. Chiar dacă este mult folosit de părinții zilelor noastre, specialiștii atenționează că pot ridica multe probleme în caracterul copiilor, unii transformându-se în adevărați teroriști ai familiei dar și a altor adulți pe viitor. Pot să respingă regulile, legile și orice constrângere socială.
- Părinții-elicopter- „Părinții elicopter interacționează constant și adesea interferează cu viața copiilor lor. Se plimbă ca un elicopter”, explică Frost. În timp ce părinții-elicopter sunt destul de utili în a asigura siguranța și securitatea bebelușilor și a copiilor foarte mici, eșecul copilului în fiecare aspect al vieții lor poate fi rezultatul final. „Aplică acest stil de parenting prea mult și copii pot deveni dependenți de banii, timpul și sfaturile părinților lor până în anii de facultate și chiar după ce își încep familia și cariera lor profesională”, spune Frost. La noi în țară aceste situații sunt tot mai des întâlnite, în special datorită îmbunătățirii situației financiare a părinților, mulți ajungând să-și întrețină copiii până după 30 de ani.
- Părinții-bancomat– este cumva legat de stilul de mai sus, doar că, alături de întreținerea copiilor, părinții îi alintă cu mult mai multe lucruri decât au nevoie, nu le refuză nimic, îi tratează ca pe niște mici prințișori. „Când îi oferi copilului totul, va crește cu concepția greșită că trebuie să i se ofere lucruri pentru tot restul vieții – note perfecte, cea mai scumpă mașină, o poziție de conducere la primul lor loc de muncă etc. Acest sentiment al lucrurilor care ”ți se cuvin” îți condamnă copilul la o viață de dezamăgire și confuzie. În schimb, învață-ți copiii să fie autosuficienți. ” procuror criminalist Loni Coombs. „Insuflați-i ideea de a obține ceea ce își dorește, prin stabilirea de obiective personale și un efort continuu de a le atinge”, spune Coombs.