Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

Parenting AniDeȘcoală.ro Latest Articles

Cele mai frecvente complicații ale gravidei în sarcină

Cele mai frecvente complicații ale gravidei în sarcină

Nici o viitoare mamică nu-și dorește complicații, dar, în cele mai multe cazuri, asta nu este ceva ce putem alege.

Iată care sunt cele mai frecvente complicații în sarcină și cum se manifestă acestea:

  • hipertensiune arterială și preeclampsie– 10% dintre gravide suferă de hipertensiune, manifestată prin dureri de cap, probleme de vedere, amețeli, dar uneori fără manifestări, descoperită doar la controalele de rutină. De obicei persoanele care au avut anterior variații de tensiune sunt cele mai expuse la asta. Tensiunea crescută presupune riscuri pentru mamă (atac cerebral, leziuni hepatice și renale, sângerare excesivă la naștere), dar și pentru făt, putând să se nască prematur, in unele cazuri triste se produce și moarte intrauterină. Preeclampsia se manifestă prin tensiune arterială mare dar și edeme ale mâinilor, picioarelor, prezența proteinelor în urină, amețeli, dureri abdominale intense care, netratate rapid, pot duce la comă și deces. Depistarea, tratamentul și supravegherea atentă a gravidei cu hipertensiune sunt esențiale.
  • diabetul de sarcină– este o afecțiune temporară care se vindecă spontan după naștere. Se manifestă prin sete excesivă, urinări foarte frecvente, oboseală extremă, candidoză dar unele gravide nu au nici un simptom. Testele pentru a depista diabetul se fac frecvent în sarcină. Poți preveni declanșarea diabetului gestațional prin exerciții fizice ușoare, evitarea dulciurilor concentrate și a carbohidraților. De obicei boala se ține sub control printr-un regim alimentar recomandat de medic și doar 30% dintre gravide au nevoie de insulină.
  • hemoroizi- apar la peste 75% dintre gravide. Vasele de sânge din zona anală se inflamează (intern sau extern), sunt dureroși, mai ales la defecare și pot produce sângerări. Sunt produși de presiunile din zona pelvină datorate creșterii fătului, de constipația frecventă în această perioadă, dar și nivelul crescut de progesteron contribuie, încetinind funcționarea intestinului. Multe lichide, legumele și fructele proaspete pot preveni constipația. De obicei nu se tratează medicamentos în timpul sarcinii ci se folosesc băi călduțe, exerciții Kegel, gheață etc.
  • lichid amniotic mai puțin sau în exces- conținutul său hrănește fătul și îl ajută să se dezvolte armonios. La examenul cu ultrasunete se observă la anumite gravide o cantitate mai mare sau mai mică decât normal. Cauzele insuficienței trebuiesc investigate și tratate, mai ales la o vârstă mai mică a sarcinii, când poate produce complicații: dezvoltare diferită a plămânilor, naștere prematură, stres fetal etc. Și o cantitate mai mare este dăunătoare vestind că sunt probleme genetice sau alte probleme de dezvoltare a fătului și crescând riscul de travaliu prematur.
  • colestază– acumulările de săruri biliare în organism poartă denumirea de colestază și este legată de secreția mare de hormoni, mai ales după săptămâna 24. De obicei femeile care suferă de o boală a ficatului sunt mai predispuse la această afecțiune. Se manifestă prin mâncărimi intense în zona palmelor și tălpilor, mai rar scăderea poftei de mâncare și icter. Boala poate produce sângerări la naștere, complicații și de ceea unii medici recomandă cezariana.
  • sângerări pe timpul sarcinii- pot avea peste 10 cauze, de la infecții, rupturi uterine, avort spontan, sarcină molară sau extrauterină, probleme ale placentei, vasa previa etc. Dacă în primul trimestru sângerările ușoare nu au mereu semnificație patologică, pe măsură ce sarcina înaintează, indică probleme serioase și necesită prezentarea de urgență la medic.
  • sarcina molară– se constată de obicei la ecografie,  în locul fătului se dezvăltă o masă de țesut anormal, sau nu se detectează nimic în sacul amniotic. Nivelui testului hCG este foarte mare, pot apărea sângerări vaginale. De obicei astfel de sarcină sfârșește printr-un avort spontan sau e nevoie de chuiretaj.
  • sarcină toxică– este rară și se manifestă prin stare de rău și grețuri prelungite, pierdere în greutate, vomă, deshidratare. Se manifestă între săptămânile 4 și 7 și simptomele se ameliorează după săptămâna a 14a. Nu sunt consecințe grave asupra fătului, uneori are o greutate mai mică la naștere. Vitaminele prescrise de medic, lichidele și odihna vor ajuta gravida să treacă cu bine, o astfel de stare epuizând-o fizic.
  • sarcină extrauterină- fătul se dezvoltă în afara uterului. Crampe pelvine, dureri în zona în care se formează, sângerări și nivel scăzut de hormon hCG, pot fi câteva dintre simptome. Majoritatea se sfârșesc prin avort spontan sau necesită intervenție chirurgicală. Există cazuri, dar foarte rare, când fătul este dus la termen în afara uterului.
  • iminența de avort – diagnosticul se pune când o gravidă are simptomele pierderii de sarcină: hemoragie roșiatică, cheaguri de sânge, dureri abdominale și de spate, crampe. La examinare se constată volum mărit al uterului, consistența moale, sensibilă la palpare, colul închis. Medicul poate indica progesteron și repaus la pat pentru a opri acest proces, dar deseori procesul este ireversibil și se sfîrșește prin avort sponan.