Se vorbește foarte mult în zilele noastre despre motivarea și demotivarea copiilor, se caută în permanență cele mai bune metode pentru ca micuții să se dezvolte corespunzator și fiecare părinte încearcă să determine metodele care îl motivează cel mai bine pe copilul său, dar să afle și ce anume îl demotivează.
În cele ce urmează poți afla care sunt lucrurile surprinzătoare care l-ar putea demotiva pe copilul tău.
- Să îi spui mereu cât de deștept este. Mulți părinti văd aceasta metodă ca fiind extrem de bună pentru motivarea copiilor. Studiile recente făcute de specialiști în psihologia copilului arată însă contrariul – spunându-i copilului că este deștept sau foarte bun la ceva anume îl descurajezi să se străduiască mai mult. Spunâdu-i acest lucru îi confirmi că așteptările au fost îndeplinite și nu are de ce să facă mai mult de atât. Micuțul se va considera astfel cel mai bun, cel mai deștept și nu își va mai asuma riscuri pentru a schimba situația, de teamă să nu eșueze. Atunci când vrei să îl motivezi e recomandat să îl lauzi și să îl încurajezi să muncească și mai mult.
- Să îl menajezi și de la treburile mici. Dacă te oferi să faci totul în locul copilului și să îl tratezi regește pe motiv ce el e prea ocupat cu temele și învățatul, îi faci un mare rău copilului. Acesta va interpreta totul greșit, va considera că totul i se cuvine și nu va învăța că în viață trebuie să faci și sacrificii pentru a-ți fi bine. Oamenii de succes sunt aceia care doresc și pot să facă lucruri pe care nu vor cu adevărat să le facă.
- Să îl întrebi mereu dacă îi este bine. Întrebându-l constant dacă îi este bine sau dacă și-a făcut temele îi transmiți acestuia mesajul ca tu îți faci mai multe griji decât el și că nu crezi că el ar putea să facă anumite lucruri. Aceste „verificări” nu îl vor motiva, din contră – va căuta în permanență metode să te păcălească într-un fel sau altul
- Nu îl lași să suporte consecințele. Tot specialiștii în pishologia copiilor susțin că cel mai greu lucru pentru părinți, atunci când vine vorba de copii, este să stabilească niște limite, însă copiii trebuie să știe că orice gest are consecințele lui și indiferent dacă sunt bune sau rele, acestea trebuie suportate. Dacă nu îl lași să suporte consecințele faptelor sale îi transmiți mesajul că limitele pe care i le-ai impus au fost degeaba, iar el nu se va schimba. De asemenea, va avea din nou impresia că el este special și lui nu i se aplică nicio regulă.
- Să te împaci cu ideea că e leneș. Există mai multe aspecte de luat în considerare în fenomenul care se prezintă ca apatia adolescenței: dezvoltarea creierului, psihologia adolescentului, stiluri parentale, speranțele și așteptările părinților, dinamica familiei, și, uneori, incapacitatea de învățare ori ADHD. Un factor care nu apare însă pe această listă, cu toate că se vorbește mult despre el, este lenea. Atunci când părinții le pun copiilor diagnosticul de „leneș” fac o mare greșeală din două motive: copiii știu că nu există un remediu pentru lene, așadar nu se vor strădui să se îndrepte, iar alții vor primi asta ca pe o insultă, iar părinții vor întâmpina o și mai mare opoziție din partea acestora.