Atunci când vorbeşte singur, copilul încearcă să îşi rezolve o problemă de natură socială ori încearcă să depăşească un moment încărcat de emoţie sau să treacă peste un conflict pe care l-a avut cu prietenii sau cu părinţii săi.
Specialiştii susțin că atunci când copilul vorbeşte singur, părinţii nu ar trebui aibă niciun motiv de îngrijorare, pentru că acest tip de comportament îmbunătăţeşte performanţele şi starea de spirit. Dar tot specialiştii spun că gândirea realistă îi ajută pe copii să facă faţă mai bine în situaţiile extreme, urgenţe sau atunci când problemele dificile trebuie abordate direct.
Dialogul interior pe care îl are copilul poate proveni din multe surse.
În primul rând, vocea părinţilor este foarte importantă şi poate fi unul dintre motivele dialogului cu sine pe care îl are copilul, dar sursele devin tot mai multe odată ce copilul se loveşte de probleme în afară casei şi a familiei sale.
De exemplu, vocea antrenorului sau vocea unui personaj dintr-o carte pot avea un impact major asupra dialogului interior al copilului.
Că să înţelegi dezvoltarea acestei voci interioare a copilui e nevoie de o sensibilitate şi o înţelegere profundă a problemelor pe care le are micuţul în viaţa sa de zi cu zi.
Cum îl ajuţi să aibă un dialog sănătos cu el însuşi
Atitudinea ostilă, pedepsele şi interzicerea de a mai vorbi singur pot avea un efect negativ asupra dezvoltării copilului şi transformării sale în adult. Atunci când îi repeţi continuu să înceteze să mai vorbească singur, să îi impui un anumit comportament, nu faci altceva decât să îl faci să îşi piardă încrederea în el, să nu mai poată obţine performanţe în activităţile pe care le desfăşoară şi sunt situaţii în care poate apărea chiar depresia, ori stările anxioase.
Să îl ajuţi pe cel mic să vorbească cu el însuşi într-un mod sănătos implică nu doar modelarea tonului interior pe care ţi-ai dori că copilul sau adolescentul să îl adopte, ci şi să îi permiţi să aibă acces la alte voci care reflectă moduri sănătoase de a rezolva problema, raţionament şi evaluarea propriului comportament şi alegeri.
Iată câteva activităţi care îl ajută pe cel mic să dezvolte un dialog sănătos cu el însuşi
Încurajează-l să ţină un jurnal. Fiecare pagină a jurnalului va începe cu o idee clară, fermă sau cu o poză
Provoacă-l să facă o bandă desenată cu o experienţă personală, să inventeze un personaj amuzant care să reflecte punctul lui de vedere.
Numeşte un personaj de film sau de emisiune TV şi cere-i să îţi spună ce crede că ar gândi personajul respectiv într-o anumită situaţie.
Aminteşte-ţi că ai putea avea o mare influenţă asupra modului în care copilul relaţionează cu el însuşi dacă eviţi să îl pedepseşti. Păstrează lecţiile de morală pentru alte moment şi nu încerca să fii un părinte reactiv atunci când copilul încearcă să te tenteze spunându-şi o opinie cu care ştie că nu ai fi de acord.
Încearcă să îţi analizezi propria voce interioară. Copiii sunt programaţi relaționar să fie sensibili la vocea părinţilor şi va împrumuta din vocea părinţilor.