Temele pentru acasa reprezinta o veriga importanta in procesul instructiv educativ, momentul in care se consolideaza cunostintele, se clarifica unele aspecte care nu au fost pe deplin intelese. Copilul are posibilitatea sa lucreze singur, „sa arate ce poate”, sa ia hotarari, sa gaseasca solutii, sa dovedeasca faptul ca este responsabil.
Din pacate, pentru unii copii si implicit pentru parintii lor, momentul efectuarii temelor se transforma intr-un adevarat cosmar. Iata cateva cauze care duc la aceasta situatie, precum si eventuale solutii de rezolvare a disfunctionalitatilor aparute.
- O atitudine gresita fata de munca , atitudine formata in familia in care copilul este tratat ca un „printisor”, nu este implicat in nici o activitate gospodareasca, nu i se da nicio sarcina, nu are nicio responsabilitate. Copilul devine pur si simplu lenes si i se pare absolut normal sa nu faca nimic, deci nici temele.
- Inexistenta unui program zilnic care sa-i ordoneze activitatile. Micul scolar trebuie sa stie ca timpul lui este pretios, ca principala lui activitate este cea scolara, ca munca alterneaza cu odihna. Acest program trebuie stabilit in functie de particularitatile de varsta si individuale ale fiecarui copil si cu consultarea acestuia. Dupa venirea de la scoala este bine sa urmeze cel putin o ora de odihna, timp acordat unor activitati care ii fac deosebita placere copiluilui. Cele mai indicate sunt jocurile in aer liber, plimbarea, miscarea, sa se evite televizorul sau calculatorul. Daca s-au obisnuit sa doarma dupa-amiaza si acest lucru nu le afecteaza somnul de noapte, este foarte bine, daca nu pot dormi nu trebuie sa-i obligam cu orice pret, vor obosi mai mult. Unii copii obisnuiesc sa-si faca temele imediat ce vin de la scoala. Ei simt nevoia sa-si indeplineasca sarcinile, pentru o deplina libertate ulterioara.Daca reusesc acest lucru cu succes, le permitem si aceasta modalitate, pentru ca sunt genul de persoane pe care le oboseste mai tare gandul ca au ceva de facut decat activitatea in sine si oricum nu s-ar odihni. Retinem insa ca regula generala pauza intre programul de la scoala si cel de acasa cu accent pe petrecerea timpului in aer liber.
- Volumul mare al temelor.Unii elevi dezarmeaza cand vad ca au prea multe teme de facut. Este bine sa nu ramana niciodata cu restante, iar in zilele cand au mai putine teme sa rezolve si la alte materii, chiar daca nu le au a doua zi. O stransa colaborare a scolii cu familia poate rezolva aceasta problema.
- Exigenta prea mare din partea parintilor.Uneori, mai ales in clasele primare, pariuntii obisnuiesc sa rupa foile din caiet atunci cand nu sunt multumiti de scrisul copiilor.Pare o masura justificata, dar este mult mai bine ca parintele sa-l urmareasca indeaproape pe copil, astfel incat sa nu se ajunga la aceasta situatie, pentru ca ruperea foii il demobilizeaza pe copil, inseamna negarea intregii lui munci. Replici de genul”Scriu daca promiti ca nu-mi mai rupi foaia” trebuie sa-l faca pe parinte sa-si schimbe tactica.Unii parinti obisnuiesc sa le mai dea de lucru”suplimentar” copiilor in afara de tema avuta de la scoala.Este bine ca inainte de a face acest lucru sa se informeze cate ore de activitate a avut copilul in ziua respectiva, ce teme are de rezolvat, pentru a evita supraincarcarea.
- Obiceiul de a „trage de timp”. Foarte multi copii in timp ce fac temele gasesc tot felul de motive de intrerupere a lucrului:incep sa povesteasca ce-au facut la scoala, cauta o carte,se mai uita la televizor, isi ascut creioanele, in acest fel timpul acordat temelor se lungeste foarte mult. Este unul din cele mai daunatoare si obositoare obiceiuri. Parintele trebuie sa fie foarte strict in aceasta privinta(imi povestesti dupa ce termini…, imi arati dupa ce termini…), sa-i dea o limita de timp, si efectif sa nu-i permita sa faca altceva din momentul in care a inceput efectuarea temei.Intre doua materii poate avea o pauza scurta, asemeni programului de la scoala.Copilul trebuie sa inteleaga ca, daca va prelungi in mod nejustificat timpul acordat temelor, consuma din timpul pe care l-ar putea aloca activitatilor lui preferate.
- Este foarte gresit sa i se promita diverse recompense pentru ca sa-si efectueze temele. Copilul trebuie constientizat ca aceasta este responsabilitatea lui si nu a parintelui, ca asa cum are drepturi are si responsabilitati, ca va trebui sa suporte niste consecinte atunci cand nu-si rezolva sarcinile.In acelasi timp trebuie incurajat in permanenta(„sigur vei reusi sa rezolvi problema”, „daca esti atent vei termina mai repede”, „astazi ai scris mai bine decat ieri”). Parintele nu va sta tot timpul langa copil „sa-l pazeasca”, pentru ca acesta se va obisnui asa si nu va mai vrea sa-si faca temele decat in prezenta acestuia. Daca la inceputul clasei I supravegherea este mai stricta, odata cu trecerea timpului, parintele intervine doar din cand in cand cu eventuale corecturi si explicatii, acordandu-i treptat copilului independenta, posibilitatea de a-si rezolva singur sarcinile, de a capata incredere in propriile puteri.Trebuie evitate extremele, un parinte cicalitor, care face o obsesie din temele copilului, fiind la fel de iresponsabil ca cel ce nici macar nu stie daca copilul are sau nu teme de rezolvat.
In concluzie se poate spune ca depinde in aceeasi masura si de parinte si copil, precum si de gradul de comunicare dintre cei doi, ca momentul rezolvarii temelor sa fie unul placut si util in acelasi timp.
Nu,nu este bine ce crezi despre scoala!Scoala te invata si iti creaza drumul in viata.Nu o sa ajungi nimic daca nu o sa inveti!Si,…gandestete bine…TIMPUL TRECE!!!!!!!!!!O sa te trezesti ca o sa ai examen si nu o sa stii nimic!Toate au o limita!Eu te sfatuiesc sa lasi joaca si te apuci de carte!ESTE SPRE BINELE TAU!
Eu sunt mai mare ca voi,poate am dublul varstei voastre (23 de ani) si va pot spune ca scoala,sub orice forma,este absolut necesara.Spun asta pentru ca am parcurs toate etapele necesare pentru a-mi castiga propiul ban si asta numai si numai datorita scolii;am citit frecvent problema timpului alocat jocurilor,ca aveti nevoie sa va jucati;este adevarat dar in viata trebuie neaparat sa gasim un echilibru si de aceea acest „exercitiu” incepe de la varsta frageda:responsabilitatea unui copil de a imparti timpul in mod rational astfel incat sa aiba timp pentru teme si invatat dar sa aiba timp si sa se relaxeze.Stiu cum e,am trecut si eu prin asta,erau zile cand vroiam sa las totul balta caci imi crapa capul de nervi ca nu aveam timp sa ma duc la fotbal cu baietii,dar imi trecea repede pentru ca stiam ca scoala e singura cale care-ti deschide ochii cu adevarat.Mentionez ca am terminat liceul,am luat bacalaureatul (nu am fost deloc un elev excelent,am fost un elev bun,notele fiind in general 7,8 si 9),am terminat facultatea de Geologie si Geofizica din Bucuresti+master iar in paralel lucrez in domeniul geofizicii(pe diploma scrie inginer geofizician)si va spun ca nu as fi reusit fara ajutorul anilor de scoala.
Raspuns/sfat pentru Dulce Maria si dragos:treziti-va pana nu e prea tarziu;am citit undeva:o sa ajungeti in fata unui examen si o sa va para rau (senzatia e ingrozitoare,credeti-ma,am avut colegi care-mi spuneau cu lacrimi in ochi „ce prost am fost…daca imi dadeam silinta,nu daca invatam foarte bine si aveam note de 10 (eu asa am prins),doar daca imi dadeam silinta,poate acum nu mai eram nevoit sa traiesc cu 5 milioane vechi pe luna-sa muncesti 8 ore pe zi pentru cateva milioane,se merita?).Daca nu sunteti in stare sa faceti fata acestor miniresponsabilitati (teme,invatat,etc) cum veti face fata adevaratelor greutati ale vietii (copii,familie,o paine pe masa in fiecare zi,etc)?Apoi Dragos…hai sa ne bagam toti net si sa nu mai facem nimic,nici scoala,nici facultate,absolut nimic,daca avem net se rezolva,nu?!Scuza-ma dar mare prostie ai scris!
Aveti grija de voi si sa fiti mereu cu mintea limpede si cu Dumnezeu in suflet!
O sa vedeti ca e foarte important sa stiti cat mai multe limbi straine si cat mai multe in general. Eu sunt un proaspat inginer la 24 ani, am terminat facultatea de Constructii si acum construiesc case, blocuri si multe altele. La inceput si mie mi s-a parut grea scoala, dar acum regret ca nu am invatat la timpul meu cat mai multe. Acum depinde foarte mult si de profesori, cata rabdare au si cat de constructivi sunt, nu e de ajuns sa vina ca niste roboti – urmaresc programa scolara si gata. Incercati sa invatati din joaca. Ce sa va spun, cu siguranta veti ajunge sa intelegeti si scoala. Acum e o boala generala, toti copii nu mai vor sa invete, vor numai la calculator, numai prin parcurile de distractii…..dar in viitor voi veti construi totul, de la periuta de dinti pana la toate cremele de corp si absolut tot ce va inconjoara.
Daca vrei sa stii la ce iti trebuie matematica, un exemplu este sa stii sa iti numeri banii pe care ii castigi din cantat si sa stii cat trebuie sa platesti impozit pe acesti bani