Mulți părinți se plâng că au copii care nu sunt interesați de școală și de studii, unii chiar urăsc să învețe și ar face orice altceva numai asta nu. Numărul copiilor diagnosticați cu dificultăți de învățare a crescut și el în ultimii ani. Ce se întâmplă de fapt? Ce ar trebui să facă un părinte? Ce este altfel acum față de școala de altă-dată? Este materia mai grea? Predarea mai dificilă? Profesorii mai nepregătiți?
Multe dintre întrebările de mai sus sunt încă în studiu. Da, s-au schimbat multe față de educația școlară de pe ”vremea noastră” sau din urmă cu 20-30 de ani. Dar de ce îi afectează pe copii? Iată câteva idei care sper să vă ajute dacă vă confruntați cu o astfel de problemă.
Cauze posibile ale unui interes scăzut pentru studii și soluții pentru părinți:
- copilul este distras de ecrane – informația pe tablete, telefon, computer se accesează rapid, se schimbă la fel de repede, oferă milioane de alegeri, stimulare la maxim și poate fi controlată de orice copil care poate folosi aceste dispozitive. Când un copil expus la acestea multe ore pe zi e pus în clasă să stea jos și să asculte, să ia notițe, să asiste la ceva ce nu poate schimba cu un buton, ce nu poate controla, ce nu poate fi schimbat după câteva minute/ secunde, este un chin. La fel făcutul temelor. Reducerea accesului la ecrane poate fi un mod în care părinții formează copiilor deprinderi compatibile cu școala și studiul. Nu e o problemă numai când apare dependența de acestea, ci pot afecta multe aspecte ale vieții și caracterului copilului.
- copii învață astăzi mai mult vizual și practic– din păcate nu toți profesorii pot să acopere această nevoie a elevilor lor și devin, pe bună dreptate, plictisitori. Tu ca părinte nu faci nimic dacă te aliezi cu copiii împotriva dascălilor, dacă faci comentarii negative la adresa lor. Poți discuta cu profesorii lor privat dar asta nu garantează că vor schimba ceva. Ce poți face însă este să-i încurajezi pe copii să caute filmulețe, fotografii și informații pe internet despre acel subiect. Așa vor înțelege mai bine lecțiile și vor fi satisfăcuți să se implice practic în procesul de învățare. Dacă sunt prea mici, poți să le cauți chiar tu ceva care să-i ajute în acest sens.
- copilul are alte interese– nu e vorba despre un procent mare, dar da, există copii cu un talent sau o pasiune ieșită din comun, și alte lucruri sunt pentru ei neatractive. E nerealist ca unui copil talentat la muzică și chiar care ia lecții în privat la un instrument, participă la consursuri, să îi ceri note maxime la toate obiectele. Dacă se poate, este ideal, dar astfel de copii își canalizează de obicei resursele spre ceeea ce-i interesează. Ca părinte poți să-l ajuți să rămână pe o linie de plutire fără să faci presiuni inutile, fără să-i limitezi interesele ci, dimpotrivă, să vadă că le sprijini.
- probleme emoționale/ cognitive – personal nu cred că toți copiii cu rezultate slabe la școală au automat o problemă, dar dacă dezinteresul față de studii apare brusc, însoțit de alte simptome emoționale, fizice sau comportamnetale, atunci este bine să consultați un specialist. Sunt situații care îi poate face să eșueze temporar: probleme, conflicte în familie, divorț al părinților, schimbări în viața copilului, abandon, neglijare (sau situații care îi fac să se considere așa ca de exemplu părinții sunt prea ocupați cu serviciul lor); mai pot fi boli, copilul este ținta batjocurei altor colegi, prieteni sau chiar din partea unor profesori. Există și cazuri de întârziere mentală, ADHD, Dislexie, Autism și alte probleme mentale ori cognitive pentru care ve nevoie de tratament, terapii sau școli speciale, dar multe dintre ele se manifestă înaintea vârstei școlare.
- părinții sunt problema- când părinții au puține clase și nu manifestă nici un interes pentru studiile copiilor, când cei mici aud repetat în casă că nu-ți ajută cu nimic școala, când așteptările de la ei și exemplele din partea familiei sunt altele, atunci nici ei nu vor fi motivați să studieze. Mai sunt și situații când părinții sunt plecați la lucru în altă țară și lasă copiii în grija bunicilor sau altor persoane care nu-i pot supraveghea și educa corespunzător. Condițiile bune, banii din abundență, diverse cadouri scumpe îi fac să adopte o atitudine de superioritate față de colegi/ profesori, îi atrag în grupuri ciudate de prieteni și interesul lor pentru școală scade în loc să crească. Ca și părinți trebuie să facem din creșterea și educația copiilor o prioritate și să nu considerăm că ceea ce le oferim înlocuiesc grija părintească.