Revista Nature Human Behavior a publicat un nou studiu încercând să lămurească ce anume poate să ajute un copil să fie mai bun la matematică, calcule și științe exacte.
Numeroase studii au legat capacitatea spațială – adică capacitatea de a înțelege și de a-și aminti relațiile dimensionale dintre obiecte – de performanța în știință, tehnologie, inginerie și matematică. Drept urmare, unii angajatori din aceste domenii folosesc teste de capacitate spațială pentru a examina candidații în timpul procesului de angajare. Acest lucru a alimentat, de asemenea, un interes pentru formarea cognitivă spațială la copii, care se concentrează pe îmbunătățirea capacității cuiva de a memora și manipula diferite forme și obiecte și a observa modele în secvențe recurente. Unele școli de astăzi includ exerciții spațiale ca parte a programelor lor.
În acest studiu, peste 17.000 de școlari suedezi cu vârste cuprinse între șase și opt ani au finalizat pregătirea cognitivă cu ajutorul unei aplicații folosite timp de 20 sau 33 de minute pe zi, pe parcursul a șapte săptămâni. În prima săptămână, copiii au primit exerciții identice, după care au fost cuprinși în mod aleatoriu într-unul din cele cinci planuri de antrenament. În toate grupurile, copiii își petreceau aproximativ jumătate din timp rezolvând exerciții matematice folosind axa numerelor naturale. Timpul rămas a fost alocat unor exerciții de antrenament cognitiv sub formă de sarcini de rotație (rotație mentală 2D și puzzle tangram), exerciții de memorie vizuală sau exerciții de raționament non-verbal. Performanța matematică a copiilor a fost testată în prima, a cincea și a șaptea săptămână.
Cercetătorii au descoperit că în toate grupurile copiii și-au îmbunătățit performanța matematică, dar că instruirea de tip raționament a avut cel mai mare impact asupra lor, urmat de cea care stimulează memoria. Atât raționamentul, cât și antrenamentul de memorie au depășit semnificativ antrenamentul de rotație atunci când a venit vorba de îmbunătățirea performanțelor la matematică.
Exemple de exerciții folosite în studiu
La exercițiiile folosind axa numerelor naturale, copiilor li se cerea să identifice poziția corectă a unui număr pe o linie care are un punct de început și un punct final. Dificultatea este de obicei moderată și puteau folosi indici spațiali, de exemplu bifări și săgeți pe pe această axă pentru a reprezenta probleme matematice, cum ar fi adunarea, scăderea și împărțirea.
Ca exerciții de memorie vizuală, copiilor li se cerea să-și aducă aminte o secvență de obiecte. Dificultatea a fost sporită prin adăugarea mai multor articole.
În cadrul exercițiilor de raționament non-verbal, trebuiau să completeze secvențe de tipare spațiale. În acest studiu, copiii au fost rugați să aleagă imaginea corectă care urma logic într-un spațiu gol pe baza secvențelor anterioare. Dificultatea a fost sporită prin adăugarea de noi dimensiuni, cum ar fi culori, forme și punctele.
În exercițiile de rotație, unei persoane i se cere să-și dea seama cum ar arăta un obiect dacă ar fi rotit. În acest studiu, copiii au fost rugați să rotească un obiect 2D pentru a se potrivi diferitelor unghiuri. Dificultatea a fost moderată prin creșterea unghiului de rotație sau a complexității obiectului care se rotește.
Cercetătorii au observat că au existat unele limitări ale studiului, inclusiv lipsa unui grup de control pasiv care să permită o estimare a mărimii efectului absolut. De asemenea, acest studiu nu a inclus un grup de studenți care au primit doar instruire la matematică.
Lasa un comentariu