Îmi așteptam fetița să iasă de la dans și am auzit o mămică spunând unui băiețel de câțiva anișori:
– Dacă mai faci pipi pe tine, nu te mai iubesc!
Nu este un caz singular. Este un gest care se vrea o motivare la ceva pozitiv dar, de fapt, este un șantaj emoțional care poate afecta copilul pe termen lung. Uneori nu spunem asta dar acordăm mai multă atenție unui copil care împlinește așteptările noastre, care ne seamănă mai mult, care are un talent special, care adaugă ceva imaginii noastre publice. Iar aceasta nu este iubirea condiționată pe care ar trebui să o arate părinții copiilor lor.
Câteva recomandări simple pentru ca părinții să practice zilnic iubirea necondiționată:
O familie unită este cel mai bun mediu pentru un copil
Părinții ar trebui să facă un efort sincer pentru a-și rezolva diferențele dintre ei și a trăi în armonie. Acesta este cel mai bun cadou pe care orice părinte îl poate oferi copilului. Părinții trebuie să se iubească și să se respecte reciproc. Ei trebuie să perceapă întreaga familie ca pe un întreg. Problemele nu sunt numai ale adulților ci îi afectează direct și pe cei mici. O familie în care un părinte domină sau unul este mai mult absent este o situație proastă în care să se afle un copil. Expunerea lui la astfel de dinamici familiale nesănătoase poate să-i creeze un sentiment de insecuritate. Unii copii cred că ei sunt cauza disensiunilor din relație. Așadar, părinții trebuie să se asigure că mediul de acasă este plin de iubire și înțelegere.
Faceți diferența dintre răsfăț și necesitate
Cum statutul socio-economic crește în Europa, părinții greșesc adesea folosind răsfățul cu diverse lucruri și facilități ca o exprimare a iubirii. Un astfel de copil supra-răsfățat crește având cerințe nerealiste și devine egoist. Părinții ar trebui, de asemenea, să-și verifice propriile percepții despre utilizarea câștigurilor materiale și să vadă dacă ceea ce cumpără e necesar sau un lux, o modă. Da, ei trebuie să satisfacă nevoile copilului, dar trebuie să fie mai selectivi în îndeplinirea dorințelor lui.
Iubește copilul, critică-i comportamentul
Adesea, părinții tind să identifice comportamentul copilului cu cine este el spunând lucruri precum: „băiat rău, de ce lovești pe fratele tău?”. Drept urmare, ei condamnă copilul împreună cu comportamentul. În schimb, părinții ar trebui să-și exprime dezacordul lor în ceea ce privește comportamentul necorespunzător și nu să critice copilul spunând de exemplu: „nu mi-a plăcut modul în care l-ai lovit pe fratele tău”.
Disciplina și consecințele
Orice consecință cu care trebuie să se confrunte un copil ar trebui să vizeze să aducă o schimbare în comportamentul lui și să nu-l rănească pe el. Ar trebui să fie acțiuni specifice menite să îi învețe și să consolideze un comportament adecvat. Nu trebuiesc folosite pedepse pentru manipularea copilului sau pentru înjositrea lui.
Practicați ceea ce așteptați de la copil
Copiii învață continuu, învață mai degrabă din ceea ce văd decât din ceea ce li se spune. Deci, dacă părinții își doresc ca micuțul lor să practice punctualitatea, ar trebui să o practice chiar ei în viața de zi cu zi. Dacă doresc ca el să-și dezvolte integritatea, ar trebui să acționeze integru.
Fiți realiști
Părinții trebuie să fie realiști cu privire la capacitățile, dorințele și visele copilului lor. Ei ar trebui să accepte că este foarte normal ca el să facă greșeli. Astfel de eșecuri nu ar trebui să ducă la etichetare sau condamnare. În schimb, fiecare copil are nevoie de o îmbrățișare, o îndrumare pozitivă și de încurajare pentru a încerca din nou.
Petreceți timp pentru a înțelege copilul
Părinții ar trebui să investească timp și energie pentru a înțelege personalitatea, abilitățile, interesele, punctele forte și punctele slabe ale copilului lor. Acest lucru îi va ajuta să se conecteze și să comunice mai bine cu copilul și să-i îndrume corespunzător.
Aveți răbdare
Fiecare părinte trebuie să învețe să fie super-răbdător. Fiecare copil este diferit, fiecare cu propria personalitate, cu lucrurile care îi plac și altele care nu-i plac. Răbdarea este cheia în a-l crește cu dragoste. Nu condiționa dragostea ta în funcție de reușitele sale, modul în care îi întrece pe alții de seama lui, dacă ascultă sau nu ceea ce îi spui etc.
Fii un părinte mai bun
Poate fi ultimul pe această listă, dar este primul lucrul la care trebuie să lucreze fiecare părinte – depășindu-și propriile anxietăți, nesiguranțe, instabilitate emoțională, tendințe agresive, rigiditate și percepții nerealiste. Un părinte trebuie să dezvolte mai întâi pace interioară pentru a putea educa un copil cu calm și pozitiv.
Meseria de părinte este o frumoasă călătorie spirituală. De-a lungul anilor, acest rol divin te va transforma într-o ființă mai bună – și acesta este un progres spiritual în sine.
Nu există un părinte perfect. Deci, fii doar unul real. – Sue Atkins