Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

Parenting AniDeȘcoală.ro Latest Articles

Cum să-ți împiedici copilul să mintă

Cum să-ți împiedici copilul să mintă

Copilul poate minți din multe motive:

  • Nu vrea să meargă la școală/ grădiniță : ”Mami, azi mă doare burta…”
  • Îi e teamă de pedeapsă: ”Nu am spart eu cana…”
  • Are prea multă imaginație sau nu face diferența dintre fantezie și realitate: ”Am făcut curățenie la jucării dar am văzut un pitic azi-noapte care a venit și a făcut dezordine…”
  • Vrea să se răzbune: ”Doamna învățătoare, am văzut că și X. a copiat”
  • Teama de necunoscut, de durere: ”Nu mă mai doare gâtul, nu mai trebuie să mergem la doctor:..” etc

Când vrei să îi pedepsești minciunile sau să îl ajuți să nu mai mintă, trebuie să înțelegi motivele pentru care alege să nu spună adevărul. A-i ignora acest comportament nu este o soluție pentru că poate ajunge de la o minciunică la un obicei nedorit. Când însă minciunile ascund o temere, trebuie să avem mult tact, să nu i-o adâncim pedepsindu-l.

Cum îl poți învăța concret să nu mai mintă:

  1. Explică-i ce înseamnă să fii onest și de ce este rău să mintă– poți folosi povești, cărți (Pinochio, Petrică și lupul) sau exemple din viața reală. Spune-i că miciuna poate afecta imaginea lor, oamenii nu vor mai avea încredere în ei și în ce spun. Nimeni nu va dori să aibă prieten un mincinos sau pe cineva care inventează lucruri despre ei. Explică-i că minciuna rănește ceilalți oameni, că îi întristează, îi supără, deci nu îi afectează doar pe ei. Arată-i că adevărul va fi descoperit până la urmă și consecințele pentru minciună sunt mai severe.
  2. Când observi minciuni venite din fantezie, încearcă să-l ajuți să facă diferența dintre imaginație, povești și realitate. Ca în acest exemplu: Copilul: ”-Nu mănânc supa, eu sunt un cățeluș, îmi place numai carnea, să rod osul.” Mama: ”- Nu ești cățeluș pentru că poți merge în 2 picioare, poți vorbi, porți hăinuțe. Iar cățelușii nici măcar nu primesc desert după masă.”
  3. Critică-i faptele și nu pe el- evită să categorisești un copil care minte drept ”mincinos”, ”rău” etc. Critică doar greșeala lui, minciuna în sine: ”Nu este bine să minți” ”Mă minți și asta mă întristează”. Pentru că ceea ce vrem este să formăm abilități și să corectăm obiceiuri rele, nu să-i facem să creadă că sunt iremediabili, că nu-i iubim, că au ceva rău înăuntrul lor care le dictează comportamentele greșite. Mi-am întrebat băiatul mai mare o dată de ce m-a mințit despre notele de la școală și el a răspuns foarte nonșalant: ”Pentru că sunt un mincinos”. Ce îi tot repetasem eu în ultima vreme a avut consecințe- găsise o scuză pentru minciuni și nici nu mai arăta nici un regret.
  4. Laudă-l și acordă-i circumstanțe atenuante dacă alege să spună adevărul: repetă-i des că Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată și respectă asta atunci când îl disciplinezi. Fetițele unei prietene vorbeau la colț amândouă: Vezi, ți-am spus eu că mai bine spunem adevărul. Acum trebuie să stăm jumătate de oră la colț și nici nu ne mai dă voie la televizor, dar dacă recunoșteam stăteam doar 10 min. 
  5. Fii un model pentru el prin comportamentul propriu și în nici o circustanță nu-l învăța pe copil să mintă- am observat o obișnuință la unii părinți să pună copilul să mintă ca să-și ascundă propriile greșeli: ”Spune vecinei la ușă că nu sunt acasă. Vrea să-i dau banii împrumutați și nu am acum.”; ”Am uitat să îți cumpăr caietul acela. Spune educatoarei că nu am găsit încă.” ; ”Să nu-i spui lui taică-tu că m-am dus la coafor, el crede că mă vopsesc singură.” De asemenea, faptul că vă vede mințind ca și adulți în diferite situații, va avea mai mult impact decât orice teorii despre adevăr pe care i le spuneți.
  6. Ajută-l să-și înfrângă temerile – în primul rând este de recomandat să nu țipi la el sau să îți pierzi cumpătul atunci când descoperi minciuna. Dacă s-a temut de consecință sau de o circumstanță necunoscută, nervii tăi îi vor confirma că avea dreptate să se aștepte la ceva rău. Explică-i calm, verifică prin întrebări directe de ce ascunde adevărul: ”Probabil îți e frică de pedeapsă, de aceea mă minți, nu-i așa?” ”Știu că ți-e frică să mergem la doctor, de aceea spui că ți-a trecut.”
  7. Explică-i că o minciună poate atrage alte greșeli după și că dacă știu un adevăr despre ceva greșit ori grav și nu spun nimănui, și aceea este la fel ca o minciună. De exemplu dacă au un grup de prieteni care îi îndeamnă la ceva rău și îi sfătuiesc să țină secret, într-o zi asta se va întoarce împotriva lor, îi pot șantaja, îi pot atrage la mai multe fapte rele. La fel dacă ascund faptul că cineva îi batjocorește, îi hărțuiește sau încearcă să-i abuzeze. Lucrurile se pot rezolva mai ușor atunci când sunt la început decât când se agravează.
  8. Învață-l ce efecte poate avea minciuna din punct de vedere legal- cu copiii mai mari poți discuta și despre ce pedepse legale există dacă ei aleg să mintă despre cineva sau ceva- pot fi judecați și pedepsiți pentru sperjur, complicitate la crime, insultă și defăimare. Criminalii care își recunosc la timp greșelile primesc pedepse mai ușoare. Sunt și anumite filme în care sunt astfel de cazuri și le poți viziona cu ei, le poți discuta.

Lasa un comentariu