Avem caractere diferite și stiluri diferite de a ne manifesta afecțiunea și aprecierea ca și persoane. Mai apoi, am fost crescuți diferit și ideea noastră despre comunicarea dragostei față de un copil poate să difere. Unii părinți, de exempu, au fost învățați că îmbrățișarea, puparea copiilor poate să îi răsfețe și că nu trebuie ”să îți pupi copilul decât în somn”.
Totuși, indiferent de ce credem sau mod natural de comportament, cert este că cei mici au nevoie de afecțiune, grijă umană și trebuie cumva să simtă asta de la noi.
S-a demonstrat că bebelușii care sunt ținuți în brațe, care au contact frecvent cu mamele lor (anumiți medici consideră alăptarea și contactul cu pielea mamei esențiale), cresc mai mari, mai sănătoși, se dezvoltă mai bine pe toate planurile. Într-o maternitate în care se aflau ai mulți copii abandonați, aceștia au început să moară subit, fără nici o cauză fizică descoperită și acest lanț al morții a fost oprit doar de un grup de voluntari care și-au făcut timp zilnic să vină să-i țină în brațe.
Și copiii mai mari au nevoie să simtă dragoste, aceasta contribuind la dezvoltarea lor psiho-socială, exprimarea sau nu a afecțiunii părintești fiind primul lor ABC în lumea sentimentelor și relațiilor umane.
Cum să le comunici corect dragostea:
- spune-le că îi iubești, cuvinte de laudă și apreciere – pentru mulți părinții români pare oarecum forțat să folosească formula ”te iubesc”. Totuși cuvintele sunt modul cel mai rapid în care cei mici percep sentimentele. M-am mirat să văd o fetiță de 5-6 ani abuzată și pusă la cerșit de părinți spunând cât de mult o iubesc ai ei, doar pentru că îi repetau mereu că o iubesc atunci când le ducea banii cerșiți. Ea nu observa, evident, contrastul cu lipsa îngrijirii, insultele din restul perioadei, bătăile etc. Cuvintele de laudă stimulează comportamentele pozitive și stima de sine, formarea unui echilibru psiho-social la copii. Puteți citi și articolul Comnulicarea pozitivă are mai mult efect
- îmbrățișări, mângâieri, săruturi- sunt importante pentru că, așa cum am arătat în exemplul bebelușilor de mai sus, se pare că un contact fizic constant este esențial pentru dezvoltarea lor. Puteți face asta nu doar ca apreciere ci și în momentele când copilul este agitat, speriat, supărat sau ca împăcare după ce îl certați. Copiii suferă foarte mult și se simt neglijați, anbandonați, când părintele evită să-i atingă, să-i țină de mână, când îi îndepărtează din preajma lor. Specialiștii recomandă să evităm aceste tipuri de pedepse mai ales la cei mici, și chiar dacă îi punem să stea la un colț de liniște sau într-un loc anume ca pedeapsă, să nu-i lăsăm singuri, să nu le comunicăm prin nimic că nu vrem să-i mai avem în apropierea noastră. Tot prin săruturi și îmbrățișări copiii învață să deosebească relațiile de familie și le dezvoltă o anumită protecție pentru ce este în afara ei și posibil periculos. O adolescentă crescută la orfelinat a fost abuzată sexual ani de zile de un bărbat din personal dar nu a spus nimănui pentru că aceea era singura ”apropiere” umană pe care o cunoscuse și considera asta o dovadă de dragoste.
- fă-ți timp să vorbești cu ei, să îi asculți- mulți părinți se rezumă doar la a-i întreba despre note, teme, ordinea în cameră și alte treburi zilnice dar nu se opresc să poarte o conversație cu ei, să le asculte părerile. Mai rău, predomină în vorbele lor observațiile și critica, iar cei mici învață că singurul mod de a-și atrage atenția este prin ceva negativ. Încearcă să te așezi la nivelul lor și să porți conversații corespunzătoare vârstei, să afli cum se simt, ce cred, ce întrebări și nelămuriri au sau despre orice le place lor să vorbească).
- petrece zilnic măcar câteva minute pentru a te juca ori a face ceva împreună cu ei- timpul cu copiii nu poate fi înlocuit de nimic altceva. Cu cei mici te poți juca, le poți citi, ieși în parc, la o scurtă plimbare, poți să-i înveți ceva nou etc. Cu copiii mai mari vizionează un film, învață-i o pasă de fotbal, joacă un joc de masă, ajută-i la un proiect de la școală etc. Nu există vârstă când să nu găsești practic ceva de făcut măcar câteva minute pe zi sau săptămână cu ei. Dacă ai mai mulți copii, specialiștii recomandă să îți găsești timp să petreci cu fiecare individual, oricât de puțin, pe lângă timpul petrecut cu toți
Comunicarea dragostei în mod greșit:
- consideri că o dovadă a afecțiunii este ceea ce faci zilnic pentru el (mâncare, speli haine, curățenie, ajutor la teme) și că copiii trebuie să înțeleagă și să aprecieze asta- în realitate acoperirea nevoilor de bază ale unui copil, indiferent cât de bine li se face asta, este percepută doar ca o datorie normală a unui părinte și nu ca pe o dovadă a afecțiunii. Poate faceți multe eforturi și sacrificii ca și părinți dar nu vă așteptați că ei vor egala asta în mintea lor cu dragostea care li se cuvine.
- le dăruiești bani, jucării sau ale lucruri costisitoare care să compensenze lipsa timpului petrecut cu ei
- comunici dragostea ta doar condiționată de anumite reușite ale copilului și în restul timpului îți exprimi constant dezaprobarea
- copleșești copiii cu vorbe și mângâieri dar nu îți faci datoria ca și părinte în rest
- confunzi dragostea cu răsfățul, lăsând copilul să devină un mic terorist al casei care face ce vrea și obține ce vrea.
Lasa un comentariu