10 greșeli care pot ruina viața copiilor după divorțul părinților

Divorțul și separarea în cuplu sunt o realitate și se pare că este în creștere în ultimii ani. Când cuplul care alege aceste soluții are și copii minori în întreținere, lucrurile devin mai complicate. Oricât de mult s-ar informa și ar încerca să prevină, cei mici vor fi cu siguranță afectați.

În acest articol vorbim însă despre greșeli care se fac de către părinți, dar care pot fi prevenite, pentru a nu-i afecta pe copii:

1. Îți pui copilul în situația de a alege- a alege unde să stea un minor este considerată o problemă pur legală. Multe tribunale preferă mama pentru cei foarte mici, sau părintele care prezintă o siguranță financiară mai mare. Când este vorba despre copii mai mari, se cere și părerea lor despre locul în care vor să-și petreacă majoritatea timpului. Totuși ei pot să perceapă asta ca pe o trădare sau rănire a unuia dintre părinți și poate să-i afecteze emoțional. Uneori părinții încearcă să-i influențeze decizia printr-o tonă de insulte la adresa celuilalt partener și asta îi va deruta și mai mult. Poate partenerul te-a rănit și crezi că divorțul este soluția, dar pentru copil poate să fie doar mama sau tatăl iubitor. Nu proiecta ceea ce crezi și simți tu asupra copilului. Este bine să îi ceri părerea dar nu-l presa să ia decizii drastice ca și cum depinde numai de el ce părinte alege.
2. Faci copilul să se simtă vinovat pentru separare- nu este neaparat ceva intenționat ce fac părinții, dar cei mici pot lua vina divorțului asupra lor: poate nu au fost destul de buni, poate că au făcut ei ceva rău. Ca și părinte trebuie să fii atent la acest aspect. Discută cu copiii înainte de divorț și după, explică-le la nivelul lor cauzele sau situația voastră și că nu este vina lor, nu puteau face ei nimic să provoace sau să împiedice divorțul.
3. Tratezi copilul ca pe un adult- unii părinți transferă asupra copiilor lor sau copilului mai mare responsabilitățile partenerului lipsă și chiar au așteptarea ca aceștia să se poarte diferit. Acestea pot fi lucruri practice (să ducă gunoiul, să facă mici cumpărături, să aibă grijă de un frate mai mic), dar poate fi vorba și de acoperirea unor nevoi emoționale (copilul trebuie să-și aline părintele, să se asigure că este bine). Chiar dacă ești într-o relație stabilă sau nu, nu uita că este de datoria ta să fii responsabil de copii și să le asiguri lor confortul și siguranța necesară și nu invers. Poate sunt necesare schimbări practice, vei avea nevoie mai mult de ajutorul copiilor la treburi casnice, dar introdu asta treptat și fără să-i faci să simtă brusc povara vieții de adult, ruinându-le copilăria.
4. Implici copilul în bârfe despre partenerul de care ai divorțat- am precizat mai sus că unii părinți pot folosi blamarea partenerului pentru a-i face pe copii să aleagă custodia. Dar și în alte cazuri, a vorbi celălalt partener de rău nu este ceva bun pentru copii. El iubește ambii părinți la fel și poate să se simtă rănit când spui lucruri negative despre cineva la care ține încă. Mai apoi, poate internaliza ceea ce îi tot spui și asta poate duce la frică, repulsie față de părintele respectiv. Dacă va trebui să facă vizite, să-și petreacă weeked-uri sau vacanțe acolo, acestea vor deveni un coșmar și-l vor afecta pe toate planurile.
5. Îți pui copilul la mijloc- uneori partenerii divorțați evită comunicarea unul cu celălalt. Și pot folosi copiii pentru a transmite anumite lucruri sau a rezolva anumite situații. Chiar dacă este vorba despre ceva simplu ca schimbarea unei ore de vizite, decizii despre cheltuielile școlare ale copilului sau despre cine va merge la ședința cu părinții, este bine să nu îl folosești pe el pentru asta ci să comunici personal. Dacă ceva ce transmiți prin copil va provoca enervarea celuilalt partener, acesta va crede că este din vina lui și stresul său va crește.
6. Ceri detalii despre partener de la copil – deseori părinții divorțați își întreabă copiii care se află în vizite lucruri despre celălalt partener: cum se descurcă? se întâlnește cu cineva? cine mai locuiește în casa lui/ ei? a spus ceva despre tine? Chiar dacă mori de curiozitate, nu-ți transforma copilul într-un informator pentru că nu îi poți face decât rău.
7. Ignori copiii în conflictul vostru – este greșit să crezi că un copil nu poate înțelege, că un divorț e o treabă care vă privește exclusiv ca adulți, drept care nu îl explici nimic, deși el observă certurile și problemele direct. Mesajul transmis va fi acela că de fapt nu-l iubiți și nu vă pasă de el. Pregătește-ți din timp copiii pentru momentul divorțului, vorbește-le, nu-i lăsa să afle de la altcineva, nu încerca să ascunzi adevărul sau să le dai speranțe ori informații false (prietena de joacă a fetiței mele credea că tatăl ei e plecat în altă țară la muncă și a aflat de la niște copii, după 1 an, că părinții de fapt au divorțat). Șocul este mult mai mare pentru ei când află că au fost mințiți sau că li s-a ascuns o decizie așa importantă.
8. Încerci să strici relația copiilor cu celălalt partener- la fel ca în cazul bârfei despre partenerul de care au divorțat, mai sunt și alte metode prin care părinții încearcă să împiedice copilul să mai aibă o relație cu celălalt. Ca motive poate fi aversiunea personală, faptul că se simt răniți, dar și alte situații egoiste: își doresc ei custodia, vor ei mai multă atenție și dragoste față de copii, sunt geloși, au încă conflicte cu partenerul (asupra pensiei, deciziilor privind copilul etc), nu vor implicarea celuilalt partener asupra copilului. O prietenă de la lucru mi-a povestit că ea nu mai vrea ca fetița ei să aibă nici un contact cu tatăl de care divorțase și de aceea i-a spus că a murit, nu-l mai lasă să o viziteze și dacă trimite pachete sau felicitări de ziua de naștere le aruncă la coș, nu i le dă. Nu știu sigur care erau motivele ei dar cred că, dacă fata va crește și va afla vreodată ce a făcut ea, cu siguranță va fi foarte afectată. Studiile arată că un copil care are contact cu ambii părinți (chiar dacă aceștia nu locuiesc împreună) crește mult mai echilibrat emoțional și pe toate planurile decât cei care sunt crescuți exclusiv de un părinte.
9. Lași sentimentul tău de vinovăție să afecteze copiii- Unii părinți trăiesc după divorț un anume sentiment de vinovăție: poate nu trebuia să iau decizia asta, poate fac rău copiilor, poate nu am știut eu cum să întrețin relația etc. Și drept urmare încearcă cumva să compenseze vina lor (justificată sau nu) printr-un tratament special al copiilor- îi răsfață și le permit mai mult decât trebuie ori chiar fac din ei niște mici zei personal, singura rațiune de a trăi.
10. Încerci să te transformi în părintele favorit – această încercare este un mod de a întreține conflictul între soți dincolo de divorț, folosind copiii. Pentru unii părinți este o victorie sau o răzbunare atunci când reușesc să devină ei părintele favorit. Metodele pot fi cele explicate mai sus (bârfă, ăncercarea de a distruge relația copilului cu fostul partener) dar și altele greu de imaginat: cadouri scumpe cumpărate copilului, favoruri, șantaj emoțional etc.