Cresterea si dezvoltarea psihica a copilului intre 1 -3 ani

0

In aceasta perioada cresterea fizica este foarte rapida, astfel incat, la varsta de 3 ani copilul cantareste in jur de 14 kg iar inaltimea este in jur de 94 cm.

Dezvoltarea motricitatii- mersul se automatizeaza, se stabilizeaza, iar la 20 luni poate sa alerge, sa se catere, sa sara. Copilul, daca este stimulat, incepe sa se imbrace si sa manance singur. Prinderea si manuirea obiectelor devin sigure. Participa cu placere la jocuri motrice. Se descopera pe sine ca agent al miscarii, capata incredere in el deoarece isi poate manifesta autonomia prin miscare.

Dezvoltarea proceselor de cunoastere-faptul ca se poate deplasa singur il ajuta sa-si imbogateasca mult cunostintele, deprinderile in toate directiile. Face diferentierea mic-mare, cald-rece. Poate reprezenta o actiune inainte de a o executa, deci opereaza in plan mental cu imagini secundare(simboluri ale obiectelor). Simuleauza unele actiuni pe care le include in joc, poate gasi mai multe solutii in desfasurarea jocurilor.

Memoria-recunoaste persoane, in prima faza pe cele foarte apropiate, care isi petrec timpul cu el; daca numim o astfel de persoana, poate sa o indice prin gesturi, chiar daca nu-i poate pronunta numele. Recunoaste obiecte( fiind capabil sa aleaga dintr-un grup de jucarii jucaria ceruta) si imagini ale obiectelor. Considera ca jucariile au sentimente, dorinte, sunt parteneri de joc. Exista o mare disponibilitate de asimilare a experientelor de viata.

Gandirea- incepe sa puna intrebari (ce este asta, a cui este, ce facem cu ea ). Formularea intrebarilor este o exprimare a inteligentei, limbajul devine instrument al gandirii. Urmeaza perioada „ de ce-urilor”. Care se continua si dupa 3 ani. Pe copil il intereseaza mai putin cauza, ci mai degraba relatiile dintre obiecte. Deosebeste obiecte dupa insusirile lor. Gandirea se bazeaza pe gestica, pe actiune, pe imitatie. Copilul este egocentric pentu ca nu se poate detasa de sine si considera ca tot ce il inconjoara este insufletit. Foloseste plansul pentru a-si indeplini orice dorinta, fiind convins ca aceasta este calea normala. Daca inceteaza din plans, nu o face pentru ca a inteles ca nu va obtine lucrul respectiv plangand, ci pur si simplu atentia ii este atrasa de altceva. Isi recunoaste membrii familiei si domiciliul. Pentru dezvoltarea gandirii copilul trebuie stimulat in permanenta cu jucarii, jocuri, plimbari, dar mai ales sa i se raspunda la intrebari, chiar daca acestea pot deveni sacaitoare sau pot parea irationale. O mare atentie trebuie acordata alegerii jocurilor, chiar de la aceasta varsta acestea sa presupuna stimularea creativitatii, imaginatiei, capacitatilor de comunicare. Copilul trebuie stimulat si incurajat sa se imbrace si sa manance singur, sa se autoserveasca.

Citește și:   Efectul Pinocchio: cum te dă de gol nasul atunci când minți

Limbajul- invata prin imitatie, din dorinta de a comunica, de a intelege ce se petrece in jurul lui, dar si de a povesti ce i s-a intamplat. La inceputul celui de-al doilea an de viata foloseste inca cuvantul-propozitie. Combina apoi 2-3 cuvinte, incercand sa indice actiuni. De remarcat ca ordinea cuvinteleor este data de impactul emotional pe care corespondentul material(sau imagine) al cuvantului il are asupra copilului.Vorbeste despre el la persoana a treia. Cand copilul incepe sa foloseasca pronumele personal la persoana I inseamna ca a inceput procesul de formare a constiintei de sine. La sfarsitul perioadei de 3 ani vocabularul poate cuprinde 1000 de cuvinte, mai ales substantive, verbe si adjective. Este foarte important ca persoanele din anturajul copilului sa pronunte corect si clar cuvintele, sa nu se lase influentati de pitorescul limbajului acestuia.

Afectivitatea- intre 1 si 3 ani copilul este instabil, capricios, refuza restrictiile. Reactiile de opozitie sunt puternice, copilul isi foloseste toate „armele” pentru a obtine ceea ce crede ca i se cuvine. Este foarte convins ca are dreptate. Treptat va intelege ca are unele interdictii si pe baza legaturilor afective cu adultul incepe sa colaboreze cu acesta. Atunci cand i se impune o interdictie trebuie sa i se explice, in masura posibilitatilor lui de intelegere, care sunt cauzele. Explicatiile trebuie sa fie reale sau, daca depasesc posibilitatile lui de intelegere, cel putin apropiate de realitate. Din comoditate sau nestiinta multi parinti apeleaza la „bau-bau” sau „mosul”. In prima faza aceasta explicatie poate produce sentimente de frica, spaima (ceea ce nu este bine pt. evolutia ulterioara). Folosind aceeasi explicatie de fiecare data aceasta isi pierde credibilitatea.

Citește și:   Moduri creative în care îl poți învăța pe copil despre bani

Perioada 1-3 ani se caracterizeaza printro puternica receptivitate fata de tot ce este in jur, de aceea comportarea adultilor, mediul familial, relatiile dintre adulti, dintre acestia si copii sunt foarte importante. Copilul nu are capacitatea de selectie, asa ca el va inmagazina totul, considerand ca totul este bun. Daca adultii vorbesc tare, tipa unii la altii, arunca cu obiecte si el va face la fel. Iar deprinderea odata formata, se anuleaza greu. Uneori parintii nu-si cenzureaza in nici un fel reactiile pentru ca ii considera prea mici pe copii, nu tin seama de prezenta lor. Chiar daca sunt mici si nu inteleg multe lucruri ei receptioneaza, sunt atenti, de fapt ei sunt participanti activi la tot ce se intampla. Tot ce vad, aud si simt se va reflecta ulterior an comportamentul lor.


Lasă un comentariu