Caracteristicile adolescentilor deprimati

0

„O sa va para rau!”
E amenintarea pe care multi parinti o aud de la adolescentul lor. In cel mai bun caz parintii ignora amenintarea considerand ca sunt cuvinte spuse la furie. Si totusi poate fi un semn ca fiica sau fiul lor intentioneaza sa-si faca rau. Parintii sunt obisnuiti deja cu ideea ca la adolescenta copilul devine de necontrolat si totusi manifestarile lui nu trebuiesc ignorate sau pedepsite ci, in primul rand, intelese.

Scaderea performantelor scolare, scaderea interesului fata de prieteni, de colegi, tsarea de iritabilitate sunt adesea semne ale depresiei. Iar in cazul adolescentilor in spatele depresiei sta o furie. Constientizarea acestei furii de catre adolescent si de adultii din preajma este un prim pas in ameliorarea starii depresive.

Ca parinte nu trebuie sa te feresti sa-l intrebi daca s-a gandit sa-si faca rau. Iar mai departe sa-i spui ca nu stii cum e sa fii in locul lui dar incerci sa-l intelegi. E un pas spre comunicare. Ca specialist trebuie sa faci acelasi lucru si sa fii pregatit sa intervii.
Caracteristici :
• Dependenta: adolescentii sunt dependenti de ceilalti si in special de mame, cred ca fara ajutorul adulitlor nu reusesc sa obtina performantele pe care si le doresc atat de mult.
• Ambitia exagerata. Ambitia si depresia sunt direct proportionale. „Persoana care se gandeste la sinucidere are ambitii de reusita mult mai mari decat nivelul prezent de performanta”, Adler
• Umilinta: vor sa para buni si nobili. „Aparenta umilinta a depresivililor nu ar trebui gresit interpretata ca fiind bunatate sau consideratie fata de ceilalti”, Adler.
• Furie si suferinta. Apare adesea ca raspuns la sentimentul ca altcineva din familie a fost preferat. Crede ca nu primeste atentia pe care o merita. Crede ca a fost tratat incorect si are dreptul sa fie furios. Chiar si cand stie ca greseste crede ca altii totusi scapa mai usor ca ei :”Poate gresesc dar el greseste mai mult”, Mosak. Adesea mamele sunt blamate de adolescent. Parinti au rasfatat adolescentul in timpul copilariei si nu i-au permis sa se dezvolte, sa-si asume responsabilitati, sa experimenteze consecinte logice. Parintii au incercat sa fereasca copilul de esec, au cedat cerintelor lui si au facut pentru el lucruri pe care le putea face singur. Cand ceilalti au cerinte de la el, copilul crede ca e discriminat si vrea sa se razbune, sa le arate el lor. Adolescentul deprimat isi exprima dorinta de razbunare prin autodistrugere: esec academic, obiceiuri nesanatoase, abuzu de droguri, substante, conflict cu autoritatea
• Competitia. Ajung sa intre in competitie cu cei ce vor sa-i ajute, iar cei care vor sa-i ajute se simt coplesiti, raniti cand vad ca preiau responsabilitatile adolescentului, ii ofera sugestii care nu au niciodata succes pt ca adolescentul nu le urmeaza.
• Puterea. Folosindu-si neputinta adolescentii ii pun pe altii in serviciul lor. Adolescentul poate simti ca este deasupra altora deorece reuseste sa controleze oameni intr-un mod inteligent (Schulman). Altii ar vrea sa-l salveze dar ajutorul nu va fi niciodata deajuns
• Superioritate. Pentru adolescentul deprimat lumea este o uriasa oportunitate de a esua si de a fi atacat. Astfel adopta un astil al vietii de genul „nu ma aventurez, nu pierd” (Mosak)
• Standarde personale intangibile. Chiar daca sunt foarte ambitiosi adolescentii deprimati au o atitudine ezitanta fata de sarcinile vietii: prietenia, munca, iubirea. Ei vor sa li se garanteze rezultatul perfect inainte de a incepe o sarcina. Vor mereu sa-i impresioneze pe ceialti si totusi cu cat incearca mai mult cu atat mai nesatisfacuti sunt de performentele lor. Cand cineva abordeaza o sarcina risca sa esueze sau cel putin sa nu o implineasca perfect. Trebuie sa vrem sa facem primul pas, apoi urmatorul in calatoria spre o sarcina a vietii. Adolescentii inlocuiesc primul pas cu o contemplare a tuturor posibilitatilor ce ar duce spre esec. Vad rezultate catastrofice si incep sa se poarte ca si cum s-ar fi intamplat. Ajung sa simta ca nu mai pot face nimic pentru ei sau pentru altii
• Hedonismul. Sunt cautatori de placere. Pentru ca au scopuri foarte inalte si simt ca nu le pot atinge devin hedonisti. Sunt impulsivi. Decat sa abordeze o sarcina care le-ar aduce un sentiment pozitiv, de a apartine, prefera confortul obtinut imediat prin faptul ca-si plang de mila

Citește și:   Ai greşit faţă de copilul tău: îi ceri sau nu iertare?

http://afdp.ro/articole/caracteristicile-adolescentilori-deprimati.html

www.afdp.ro


Lasă un comentariu