Principiile de baza ale alimentatiei sanatoase la copil si adolescent

1

    1. Caracteristici în alimentaţia copilului

a.    Nevoile nutriţionale ale copiilor diferă în funcţie de vârstă.
b.    Un copil creşte în salturi, ceea ce se reflectă  prin nevoi energetice diferite.
c.    Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creştere staturală şi ponderală normală,  evidenţiată prin compararea parametrilor creşterii cu curbele standard.

 2. Principii în alimentaţia copilului

Alimentaţia sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea  unor principii de baza şi anume:
a.     Asigurarea unei  diversităţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul pe parcursul unei zile, de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare.
b.    Asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr.
c.    Consumul moderat  al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă)  şi de zahăr adăugat.

3. Reguli generale privind alimentaţia copiilor in creşe, unităţi de învăţământ sau alte tipuri de colectivităţi

(1) Conducerile creşelor, unităţilor de învăţământ sau ale oricăror alte tipuri de colectivităţi de copii şi tineri vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii şi anotimpului.

(2) Meniurile vor asigura un aport caloric şi nutritiv în conformitate cu recomandările cuprinse în anexele nr. 3 şi nr. 4, proporţional cu timpul petrecut de copil în colectivitate. De exemplu, pentru un program şcolar de 6 ore, se recomandă o gustare care sa asigure 10% din raţia energetică zilnică.

(3) În alcătuirea meniului unui copil peste 2 ani se va utiliza piramida alimentară, cuprinsă în anexa nr. 5

a. Piramida alimentara este alcătuită din grupe de alimente cu o repartiţie a cantităţii recomandate a fi consumate sub denumirea de porţie nutritivă.

Citește și:   Ce ar trebui să ştie copilul tău despre eşec

b. O porţie nutritivă este recomandarea cantitativă a unui aliment exprimată în grame sau folosind ca unitate de măsură ceaşca.

c. În cadrul piramidei alimentare, numărul de porţii nutritive dintr-o anumită grupă se stabileşte în funcţie de necesarul de calorii al copilului, care la rândul  sau depinde de vârstă, sex, dezvoltarea corporală şi gradul de activitate.

(4) Se va evita asocierea alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite. (ex. La micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiţi; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supă cu găluşte şi friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume).

(5) Se vor evita la cină mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (ex. Iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).

(6) Mâncărurile gen tocături sunt acceptate numai dacă sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite.

(7) Meniul va fi îmbogăţit cu vitamine şi săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi şi adăugare de legume-frunze în supe şi ciorbe.

(8) Se interzice folosirea cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp

(4) Alimentaţia copilului preşcolar trebuie să respecte următoarele reguli:

a.Alimentaţia trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente  din grupele de bază: pâine, cereale, orez şi paste făinoase, vegetale, fructe, lapte, brânză şi iaurt, carne, pui, peşte şi ouă.

Citește și:   Cand copilului ii intra nisip in ochi...

b.Masa trebuie să se servească înainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.

c.Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere şi cel puţin un aliment favorit.

d.Pentru asigurarea raţiei zilnice de nutrienţi, mesele principale vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandvişuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, brânză cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi.

e.Alimentele din meniu pot să aibă consistenţă şi culori diferite, în vederea stimulării poftei de mâncare.

f.Cantitate de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantităţii de mâncare la copilul mic, în lipsa tabelelor şi a graficelor, este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar  pentru fiecare an de vârstă al copilului.

g.Masa trebuie să se încheie când copilul s-a săturat, devine neliniştit sau nu manifestă interes.

(5) Alimentaţia copilului şcolar trebuie să respecte cu precădere următoarele reguli:

a. să asigure un necesar de calorii si micronutrienţi conform vârstei si ritmului de creştere

b. să asigure un aport corespunzător de proteine /zi, prin consum de carne, ouă, produse lactate, dar şi din surse vegetale incluzând fasolea, lintea, produse din soia,

c. să asigure un aport de fier de 8 – 15 mg de fier /zi, prin consum de carne de vacă, pasăre şi porc, legumele – inclusiv fasole şi alune – cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi

d. Gustarea sa fie formată din fructe, lapte şi produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsime,

e. Să asigure o hidratare corespunzătoare vârstei.

Acest material a fost preluat de pe site-ul Ministerului Sanatatii

 

Un comentariu

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?