Atenție: mediul în care crește un copil îl poate afecta genetic!

0

În urmă cu câțiva ani mi-am vizitat o prietenă mutată cu familia într-o țară europeană mai ”bănoasă”. Avea pe atunci 2 copii (acum au 3). Locuia într-o casă veche, cu 3 camere, împărțind-o cu altă familie, și ei cu 3 copii mici, dar și cu un frate al soțului care dormea în bucătărie. Deși lucra și ea și soțul, nu-și puteau permite cu chirie altceva și de aceea nici nu stăteau singuri. Eu am dormit într-un fel de debara sub scări în care cu greu încăpuse un pat, singurul loc pe care îl puteau folosi pentru musafiri.
Dar nu de asta mă plâng, ci m-au frapat condițiile în care stăteau: dincolo de aglomerația din casă, cartierul era mărginaș (locuit în mare parte de imigranți africani, cu multe bande de cartier), casa foarte veche, plină de mucegai și gândaci, singura baie era dezafectată, picura apă din toate țevile, robinetele și cada erau pline de rugină. Și ei și copiii tușeau și nici nu m-a mirat asta la condițiile avute. Din câte știu, au continuat să locuiască acolo până după nașterea celui de-al 3-lea copil, am văzut poze la petrecerea lui de 2 ani și erau în aceeași casă.

Zilele trecute citeam un articol despre modul cum influențează mediul copiii crescuți în zone sau cartiere sărace și imediat m-am gândit la prietena mea. Vă prezint mai jos un mic rezumat al acestuia.

Mediul în care crește un copil îl poate afecta genetic

Se știa deja că mediul în care crește un copil poate influența starea lui de sănătate imediată, dar cercetările recente arată că de fapt aceștia pot fi afectați în moduri anterior invizibile.

Citește și:   Vrei să scapi de stres? Colorează!

Un studiu de termen lung pe 2.000 de copii născuți în Anglia și Țara Galilor, urmăriți până la vârsta de 18 ani a constatat că tinerii crescuți în comunități marcate de probleme economice, lipsuri fizice, deconectare socială și pericol prezintă diferențe în proteinele și compușii chimici care reglementează activitatea lor genetică.

Cercetătorii spun că studiul confirmă ipoteza că dereglarea genelor poate fi o cale biologică prin care sărăcia cartierului „le intră sub piele” generând probleme de sănătate pe termen lung.

Diferențele au fost identificate în special la genele legate de inflamațiile cronice, expunerea la fumul de tutun și la aerul poluat crescând riscul acestora de a face cancer pulmonar dar și alte afecțiuni cronice mai târziu în viață. Diferențele genetice au rămas chiar și după ce condițiile socio-economice ale familiilor acestor copii s-au îmbunătățit și chiar dacă tinerii studiați nu fumau.

„Aceste descoperiri pot ajuta la explicarea modului în care este afectat nivelul de sănătate pe termen lung în astfel de comunități”, a spus Dr Aaron Reuben, un doctor la Universitatea Duke care este autorul principal al studiului. „De asemenea, ne spun că, copiii care arată la fel fizic și sunt aparent sănătoși, pot intra în vârsta adultă cu o afectare la nivel celular care va produce rezultate diferite în viitor”.

Încă nu se știe dacă aceste diferențe sunt de durată, dacă problemele genetice se vor transmite urmașilor lor sau pot fi modificate: „Este ceva ce va trebui să continuăm să evaluăm” a spus Reuben.

Citește și:   Ce este rujeola

Studiul, apărut în jurnalul JAMA Network Open, a fost bazat pe date din surse diverse analizând caracteristicile fizice, sociale, economice, de sănătate și de siguranță ale copiilor din cartiere sărace de-a lungul copilăriei și adolescenței lor. Datele au fost culese din bazele de date ale administrației locale și ale justiției penale, din observarea sistematică a condițiilor din cartier dar și prin sondaje detaliate ale locuitorilor din cartier. Cercetătorii au combinat aceste date strânse mai multe decenii cu rezultatele cercetărilor genetice obținute analizând sângele participanților ajunși la vârsta de 18 ani.

„Cercetarea este un memento important că geografia și genele lucrează împreună pentru a ne modela sănătatea”, a declarat Avshalom Caspi, profesor de psihologie la Duke si unul dintre autorii principali al studiului.

Cercetarea a fost susținută de Consiliul de Cercetări Medicale din Marea Britanie (UKMRC), Institutul Național al Sănătății Copilului și Dezvoltarea Umană (NICHD), Institutul Național de Științe ale Sănătății Mediului, Google, Fundația Americană pentru Astm, Fundația Jacobs și un grant de cercetare pentru mediu, UKMRC și Oficiul Științific de știință (NE / P010687 / 1). Suportul de date a fost furnizat de Institutul de Cercetări în Științe Sociale al Universității Duke și de Centrul de Biotehnologie din Carolina de Nord.

 

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?