Scrisoarea unei mame către copilul ei adolescent!

0

Cine nu a fost niciodată părinte, înțelege greu cât este de complexă o astfel de postură, ce înseamnă dragostea necondiționată, sacrificiul și o mulțime de alte sentimente și trăiri pe care cu greu le poți explica dar sunt cele mai intense dintr-o viață de om. Treci prin multe situații noi, încerci să te descurci cât poți tu de bine, ești deseori criticat de alții și ridiculizat.

Trist este mai ales atunci când fiii sau fiicele cresc, ajung la crizele adolescentine și atunci părinții li se par doar persoane care îi limitează și îi enervează. Mai ales astăzi copiii se maturizează mult mai repede. Eu la 14 ani mă jucam încă cu păpușile, acum la aceeași vârstă se iese la întâlniri și se începe viața sexuală.

O mamă, cu siguranță de adolescent, scria zilele trecute o scrisoare înduioșătoare pe Facebook, pe care orice fiu sau fiică ar trebui să o citească:

„Mama nu ar trebui să fie o povară atunci când te trimite să cumperi o pâine. Nu ar trebui considerată cicălitoare atunci când te roagă să îţi faci patul dimineaţă şi să păstrezi ordinea în camera ta. Mama nu ar trebui condamnată atunci când te roagă să o ajuţi la treburile casei şi când te îndeamnă să înveţi.
Mama nu ar trebui să fie blamată atunci când te roagă să vii devreme acasă şi să o suni din când în când ca să ştie de tine.

Ştii? Intr-o zi îţi vor lipsi toate acestea, iţi va lipsi: grija mamei, cicălirea ei, poveţele.
Într-o zi te vei simţi al nimănui şi poate neiubit, pentru că nimeni nu poate înlocui iubirea mamei. Nimeni nu se va dărui cu atâta dragoste, nimeni nu va sacrifica totul de dragul tău și nimeni nu va munci neobosit pentru tine.

Nu aştepta înţelepciunea unui adult pentru a o înţelege pe mama ta. Ar trebui să înțelegi că atunci când îţi cere să înveţi, ea doar se gândește la viitorul tău și îşi dorește să ai o viaţa cât mai bună. Ar trebui să înțelegi că atunci când tu te distrezi în oraş cu prietenii, ea nu doarme şi se uită mereu la ceas şi pe fereastră aşteptând să te ştie în siguranţă în patul tău.
Poate că mama ta ţi se pare uneori posesivă, dar tu nu ştii cât de bruscă i se pare trecerea ta de la copilul dependent de ea la adolescentul independent şi de multe ori indiferent la iubirea ei.

Tu nu ştii cât de de bruscă şi de dureroasă i se pare ruptura de copilul ei, care odinioară îi împărtăşea toate visele şi care alerga către ea cu braţele deschise şi cu un zâmbet plin de iubire.
Tu nu ştii cât îi este de dor să-i mai dăruieşti câte o floricică, sau câte un desen si cât îi este de dor să fie privită cu admirație, mângâiată, uneori îmbrățișată.

Mama nu a trebui să fie o povară pentru tine, pentru ca te iubeşte!” Maria Bogean 

 

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?