5 obiceiuri supărătoare ale bebelușilor care sunt de fapt normale

0

Pe paginile și grupurile de discuții pentru mămici sunt multe întrebări puse de acestea cu privire la anumite obiceiuri sau probleme ale bebelușilor și copiilor foarte mici. Desigur, de multe ori este vorba despre primul copil, lipsa de experiență își spune cuvântul… dar nu numai. Vrem ca și părinți să ne asigurăm că ce se întâmplă cu ei este normal sau să aflăm cum să acționăm mai bine, mai ales că unele comportamente ni se par necorespunzătoare, nesănătoase, sau ne scot din sărite.

Specialiștii spun că totuși nu tot ce percepem noi ca adulți ca fiind nelalocul lui este chiar o problemă ci ceva absolut normal pentru vârsta și gradul de dezvoltare al celor mici.

Iată 5 obiceiuri supărătoare ale bebelușilor care sunt de fapt normale:


1. Plâng fără motiv –
dacă în primele luni de viață încerci să legi plânsul lor de faptul că le e foame, sunt uzi, au colici, le cresc dinții etc, pe măsură ce lunile trec te aștepți ca acest comportament să înceteze, mai ales când pot și să comunice câteva cuvinte, să exprime ce vor. În realitate plânsul necontrolat și istericalele sunt departe de a dispărea. Când ți-e lumea mai dragă, uneori când ești în vizită, la magazin, în parc, oriunde, încep adevărate manifestări de forță: țipete, plânsete care par să nu aibă legătură cu nimic și pe care cu greu le calmezi.

Specialiștii spun că nivelul de înțelegere al celor mici este încă foarte limitat. Ei pot brusc percepe ceva din jur ca o amenințare, o restricție, un disconfort. De aceea nu funcționează să țipi la ei ci mai curând să îl faci să se simtă în siguranță, să îi iei în brațe. Copiii mici mai plâng și atunci când nu înțeleg o schimbare, de loc, de program, o regulă sau ceva cu care erau obișnuit. De aceea vor plânge mult mai ușor când se află în afara casei, într-un mediu necunoscut lor. Ei mai plâng și când vor să obțină ceva ce le-am interzis. Uneori și faptul că nu ne alarmăm și nu le dăm așa multă atenție acestor crize îi va face să se calmeze și crizele se vor rări.

2. Refuză să mănânce- copilul tău a avut întotdeauna un apetit bun, dar acum refuză să mănânce chiar și mâncărurile lui preferate. Sau mănâncă mai puțin și lasă mereu ceva în farfurie, ori, mai rău, o împrăștie peste tot în loc s-o pună în gură.

Citește și:   Plante decorative foarte periculoase pentru bebeluși

Pediatrii disting mai multe motive care pot cauza pierderea poftei de mâncare, cum ar fi oboseala, dinții în creștere, sau doar dorința lor de a se juca. Studiile arată că introducerea de alimete noi poate afecta, de asemenea, modul lor de a mânca. Bebelușii sunt mai degrabă conservatori și lucrurile noi îi sperie, astfel încât poți agrava situația dacă vei continua să insiști că ei să mănânce. Deci ce poți face? Nu obliga copilul să mănânce dacă nu vrea. La vârsta de 2 ani, ei înțeleg când sunt sătui. Include noi alimente treptat pentru a le permite să se adapteze.

3. Nu vrea să asculte – ai un copil care deja înțelege când spui ”Nu” sau ceeea ce îi ceri, dar are perioade când parcă dinadins nu vrea să asculte, face invers sau orice vrea el, surd la rugămințile și interdicțiile tale. Și la această problemă specialiștii găsesc o explicație: încăpățânarea celor mici nu este decât o invitație la joacă. Pentru copii, jocul este principala cale de a descoperi lumea.

De exemplu copilul tău se trezește plin de energie și nu ar trebui să dai vina pe el dacă planurile tale diferă: vrei să îl pui la masă, să îl speli, să îl pregătești de dus la creșă etc. Soluția, spun ei, ar fi să te joci puțin cu ei, 10-15 min și apoi să te întorci la cerințele și programul tău.

4. Se trezesc pe neașteptate noaptea- nu vorbesc despre peroada primelor luni, de alăptare, când programul de masă și de somn nu este încă fixat. Să spunem că ai un bebeluș mai mare care deja doarme întreaga noapte fără probleme. Dintr-o dată se trezește la ora 3 dimineața și chiar plângând. Cu cât se întâmplă mai des, cu atât este mai dificil pentru părinți să facă față la acest obicei.

Citește și:   Nume de copii la modă în 2019

Ce se întâmplă de fapt: tulburările de somn apar de obicei din cauza emoțiilor și a informațiilor noi primite în timpul zilei. Dacă un copil nu vrea să doarmă, probabil că a experimentat emoții și activități intense seara. Uneori chiar învățarea de noi abilități poate provoca un comportament excesiv: psihologii cred că copiii vor să-și folosească noile abilități atât de mult, încât sunt gata să-și sacrifice somnul.

Ce ai putea face: în primul rând, încearcă să vă planificați toate activitățile stimulante pentru prima parte a zilei, seara să faci cu el ceva relaxant, să îi faci o baie, să îi spui o poveste de exemplu. Dacă micuțul tău se trezește noaptea, nu intra în panică și nu te enerva. Petrece ceva timp cu el, cu mult calm, probabil că se va liniști în câteva minute și se va întoarce la culcare.

5. Aruncă lucruri – încă de când învață să apuce ceva, copiii mici au acest impuls de a arunca jucăriile sau lucrurile la care au acces. Sau își tot aruncă suzeta pe jos și plâng până le-o dai. Uneori și atunci când ei mai cresc și îi înveți explicit că nu trebuie să arunce, continuă acest comportament.

Specialiștii explică faptul că bebelușii sunt predispuși la comportamente impulsive și nu le pot controla deoarece creierul lor nu s-a dezvoltat încă. În al doilea rând, aruncarea lucrurilor este, de asemenea, o abilitate bună pe care copiii trebuie să o practice: își dezvoltă abilitățile motorii fine și dezvoltă coordonarea mână- ochi. În al treilea rând, atunci când un copil aruncă ceva, învață relația cauză-efect (dacă o arunci, cade jos ori se sparge, se strică).

Ce să faci tu: când mai crește încercă să-i explici care sunt lucrurile care ar putea fi aruncate și care nu ar trebui aruncate. De regulă, copilul de 2 ani poate înțelege deja acest lucru.


Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?